Marina Voica

2013

Marina Voica 77 de ani O viata ca un film

 Marina Voica este un izvor nesecat de poveşti de viaţă. A iubit pasional, mult şi intens şi a avut norocul să îşi trăiască marea dragoste, timp de 17 ani.

„Anii mei sunt bogăţia mea. Şi uite, aş dori poate să mă opresc aici. E grea tinereţea, duci o cruce foarte grea. Eu am primit prea multă dragoste, şi eu şi fratele meu, prea mult răsfăţ. Eu m-am ciocnit de oameni, ca şi cum aş fi păşit prin junglă. Una umană. Şi azi este foarte greu, foarte multe lacrimi, foarte multe dezamăgiri. Dacă stau să mă gândesc, n-am avut prea multe zile fericite. N-o să mă creadă nimeni, dar aşa este. Fericirea nici nu există. Este clipă şi doar în închipuirea ta. Eu mă gândesc că vine clipa când o să plătesc, când vine ceva rău şi aşa este. Viaţa te întoarce pe dos. Vine o iubire şi nu te mai recunoşti”, a mărturisit cântăreaţa pentru Acces Direct.

Pe primul soţ avea să îl cunoască la 17 ani. Erau amândoi studenţi la Moscova. S-au iubit, s-au căsătorit şi aveau să se despartă până când Marina îşi termina facultatea. Venită în România, după soţul ei, interpreta şi-a dat seama că pasiunea dispăruse. Iar atunci a intrat pe fir doctorul Viorel Teodorescu.

„Cu Marcel eram foarte tânără. Aveam 17 ani, când el a pus ochii pe mine şi s-a lipit de mine şi nu s-a mai dezlipit. Eu am făcut foarte mult rău, părăsindu-l. Dar eu am luat doar pianul şi am plecat. Am lăsat totul. Ştiam că am făcut să sufere omul care nu avea nicio vină, niciun fel de greşeală cât de mică vizavi de mine şi eu îl părăsesc pentru un alt bărbat. Doctorul Viorel Teodorescu a luat numărul meu şi mi-a zis: «Doamnă, eu ştiu că sunteţi căsătorită, n-aveţi nicio grijă. Eu sunt un doctor, lucrez la salvare. Atât vreau să ştiţi că pe lumea asta există un bărbat care ar da viaţa pentru dumneavoastră. Eu atât am vrut să vă spun»”, îşi aminteşte vedeta despre începutul relaţiei lor. Au urmat însă şi alte telefoane.

„«Şi apoi, iertaţi-mă dacă vă tot sun, dar să ştiţi că nu trebuie să vă faceţi griji, eu sunt un băiat foarte urât». Şi asta aşa m-a impresionat, aşa m-a înduioşat”, a mai spus Marina. Povestea de iubire avea să se termine însă cu un final dur.

„Eu şi cu Viorel ne-am hotărât în ’80 să plecăm în Germania, ca să rămânem acolo. S-a îmbolnăvit Viorel şi totul s-a terminat”, a mai spus vedeta. Reîntoarsă în ţară, la dorinţa soţului bolnav de cancer de a muri în România, Marina avea să se gândească la rândul ei la sinucidere. „Când mergeam în fiecare zi la spital, am avut un gând de sinucidere. Ştiu că soacră-mea m-a dibuit. Şi mi-a zis: «Nu cumva să îmi faci figura asta. Am să te blestem. Îmi ajunge ce am eu şi te arunc la groapa comună. Nici nu te mai înmormântez, dacă-mi faci una ca asta». Şi m-a trezit. Viaţa mea este aşa: înainte cu Viorel şi după. E împărţită în două. Nu ştiu de ce este aşa. Poate mă apropii de sfârşit, că îmi e dor de mama şi de tata. Dar foarte mult. Oare am trăit viaţa, oare am făcut tot ce trebuie, unde am greşit?”, se întreabă retoric artista.

Cândva, partenerul ei de viaţă îi spunea: «Marina, tu trezeşti pasiuni» şi aşa s-a şi dovedit. Pentru cântăreaţă au urmat alte două iubiri mari. Prima cu Laurenţiu Cazan, în 1984, la trei ani de la moartea lui Viorel. Ea avea 47 de ani, el 24. Au trăit intens şi cu foc, timp de trei ani. Dar Marina ştia că este o relaţie fără viitor. „Orice ar spune lumea, Laurenţiu m-a iubit. Altfel aş fi simţit şi nu m-aş fi combinat cu un bărbat atât de tânăr. Ne-am iubit unul pe altul într-un fel special, în care muzica ne lega şi mai tare. Am cântat mult timp împreună. Pentru mine, Laurenţiu este un geniu muzical”, declara cântăreaţa pentru Tango în 2005.

A urmat o altă poveste de iubire cu un grec, Gheorghios Kilafis, care a iubit-o în tăcere timp de 20 de ani. În 2003, cei doi s-au reîntâlnit.

„Îmi aflase numărul de telefon de la Margareta Pâslaru. De atunci, de şase ori pe zi, m-a tot sunat din Grecia şi vorbeam câte două ore. Mi-a spus cum eram îmbrăcată în prima zi când m-a văzut. Am fost marea lui iubire. Hârtiuţa cu buzele mele, pe care i-o dădusem în urmă cu 20 de ani, încă o mai are… I-a mobilizat pe românii din Grecia să-i facă rost de toate discurile mele. Mi-a trimis bani şi am plecat în Grecia. Am stat două săptămâni la el acasă... Mi-e drag Gheorghios chiar şi numai pentru faptul că el a fost în stare să mă iubească în tăcere timp de 20 de ani. Cât timp am stat în Grecia, m-a tratat ca pe o prinţesă. Mi-a cumpărat un fotoliu, care era, de fapt, un fel de tron. Iar eu stăteam pe acel tron. A făcut atâtea pentru mine! Mi-a spălat şi rufele… Am plecat din ţară cu multe complexe. Nu mai arătam ca la 40 de ani. Însă, când m-a văzut, el mi-a zis: «păpuşă»! Când am revenit în ţară, mi-am închipuit că n-o să mă mai sune. Că doar îşi satisfăcuse o curiozitate... Dar n-a fost aşa. M-a sunat de cum am ajuns acasă şi mi-a zis: «Ce pustie e casa! Aşa mi-e dor de dumneavoastră! Vă aştept în septembrie». Dacă aş fi fost cu zece ani mai tânără, aş fi început romanul vieţii mele. Pe de altă parte, de ce să mă lăcomesc? Am avut de la viaţă tot ce mi-am dorit, chiar dacă am plătit pentru asta. Îi las pe alţii mai tineri să iubească, să greşească şi să plătească. Viaţa este extraordinar de frumoasă, iar eu am trăit-o...“, a completat vedeta.

Un crâmpei din existenţa Marinei Voica. A plătit scump preţul fericirii, dar e conştientă că a meritat toul. La 74 de ani, trebuie să mai întoarcă o filă din viaţa ei. Şi mai sunt atâtea poveşti de spus...