Tacerea

Te uiţi la mine, şi taci...
Ochii îţi sunt sticloşi şi duri.
Există şi cuvinte reci, triste,
Care să exprime durerea... finalul apoteotic.
Foloşeşte-le!
Ţi-e teamă? De ce?
Tăcerea e mult mai dură...
Taie până la măduva oaselor...
Îmi răneşte dorul de iubire ascuns acolo.
De ce taci? Cu ce ţi-am greşit?
Eu ce să mai spun?
Te-am preţuit enorm...
Am vrut să te salvez, să te fac fericit.
Vreau să tac şi să-mi găsesc fericirea,
Şi-atunci am să te uit...
Am să tac... acum şi mereu,
Suflet pierdut...

Poezie fara titlu

Lumina din zori... Si bucuria din noapte.. Ma face .. Sa te simt mai aproape. Zambetul de "multumesc".. Acum e mai frumos. Si stau si te privesc cum dormi.. Dar mi-e frica sa nu te trezesc.

22:19

Povesti spune cu sufletu... Si scrise asa cum sti numai tu... Mereu ceva nou... In sufletul tau.

Rime gasesti... Titluri construiesti.. Forme noi.. Povesti in doi.

Punct, virgula, bara si de la capat

Dupa multe cautari a venit si timpul lui,
Trebuia oricum sa vina..
Dupa paravanul sufletului,
Soarele a inceput sa ma cuprinda.

Mereu ape negre
Si siruri de oftari,
Mereu incercam sa te sun
Cand imi era greu.
Soarele tau plin de sperante,
Sufletul tau ma tinea in brate.

Cu tine in brate la desene,
Parca ma simt mai bine.
Mereu langa tine,
Esti doar pentru mine.

Sa nu-ti inchipui

 Sa nu-ti inchipui ca sunt mai mult decat sunt...
 Mai mult decat un lighean de lut...
 Sa nu-ti inchipui ca sunt altfel decat tine,
 Sa crezi ca sunt divin,ai sa te inseli urat...

 Sa nu-ti inchipui ca sunt imun la toate cate vad,
 Ca-n mine sangele nu fierbe,
 Ca n-am si eu placerea mea,
 Deh... sunt si eu un starv ca tine...

 Si sa nu crezi ca sunt mai bun
 Ca n-am deloc inclinari meschine
 Sunt si eu om, deci muritor
 Si ma indoi la fel ca tine.

 De ma accepti in viata ta
 Si vrei sa ma cunosti mai bine
 Gandeste-te ce spun acum
 Ca sunt un starv cu multe galme.

(autor omul de pe strada 12 ianuarie 2010)

Te iubesc!

Mă vei visa si îmi vei spune
Povesti cu prinţi si zane
Îmi va creşte zambetul pe buze
Cînd te voi ştii lîngă mine.

Mă voi afunda
În iubirea ta
Si îmi vei spune
Povesti fără nume.

Te privesc,
Si vreau sa îţi spun "te iubesc"!
Dar, mă opreşti
Si te las sa mă priveşti.

Mă iubeşti cu sufletul
Si îmi spui mereu
Ca mă vei ajuta
Cînd îmi va fi greu.

Sunt mereu cu tine
Chiar dacă nu te am lînga mine,
Mă gandesc ca eşti bine.
Te iubesc numai pe tine!

Nimeni nu ne poate despărţi
Eu te strig si îmi vei zîmbii
De fiecare data cînd te voi iubii.

Voi simţi fiorul de la început
Care ma străpuns
Dar nu ma durut.
Eram fericită ca te-am sărutat
Si parcă m-am îmbătat.

Te iubesc,
Si îţi voi spune
Mereu ce simt
Fără sa te mint
Te iubesc,
Si îţi voi spune
Fără sa te mint
Atunci cînd te ating.

Te iubesc!



-Laurentiu Duta-Impreuna-

La fiecare sfarsit

Miros de trandafir se revarsa peste orasul aglomerat si lipsit de viata. Fete tinere fara speranta acum stau si plang.

Ochii imbibati cu lacrimi, suflete rupte dintr-o secventa horror. Tipetele nu se mai aud de atatea lacrimi si durerea cumplita le distruge.
Pentru ce?..Pentru cine?..

Pentru ca au iubit si cred ca nu mai vor fi iubite...
Pentru niste mucosi care nu stiu sa pretuiasca ceea ce au avut.

Trist si fara indoiala, fara cale de intelegere. Trist si mereu asa, mereu la fiecare drama de genul asta.

Acum numai un zambet le mai poate ajuta sau daca nu se poate asa macar niste prieteni cu sange in vene si cu multe servetele.

Fluturii zboara, amintirile zboara

Fluturii zboară

Amintirile zboară.

Zboară si pleacă

Fără sa şti.

Te lovesc fără sa ştie ca

Ai fost si vei rămîne

O amintire fără nume.

Zboară si pleacă

În tari străine.

Te lovesc fără sa ştie ca

Acolo e mai bine,

Si le strigi" O amintire fără nume"

Te iubesc,

Fără sa şti.

Te lovesc fără sa ştie ca

Ai fost si vei rămîne

O amintire fără nume.

Pentru ca..

Pentru ca îmi pasa,
Pentru ca tin la tine,
Pentru ca poate sa miroasă,
Pentru ca poate sa nu fie bine,
Pentru ca am dimineţi senine,
Pentru ca eşti alături de mine
Pentru ca mă faci sa rad.

Fara cuvinte..

Îmi este dor de tot ce înseamnă "noi",
Si de ceea ce ne leagă.
Sunt multe nopţi pusti,
Visele mele de acum vor zambi.

Departe, aproape, oriunde ai fi,
Inima mea îţi va zambi.
Si te voi ajuta peste toate sa treci,
Fără sa te îneci.

Îmi pasa si daia îţi spun,
Pentru mine contează nespus.
Avem un suflet comun
Care este bine ascuns.

Pentru "noi" pare uşor
Pentru "mine" e mai greu
Tu dai viaţa viselor
Si eşti lîngă mine mereu.

Cu inima impacata

Cu inima impacata
Si zambetul duios,
Ca omul care nu a păcătuit niciodata.
Si vine cu un miros
Din grădina alăturata
Îţi învie sentimentele,
Odată cu florile.


Cu inima impacata
Intri în alta lume,
Ca omul care nu a păcătuit niciodata.
Si intri intr-un abis
Din grădina alăturata
Optimist si vesel,
Odată cu florile

Revenire

Nu am mai scris de mult
Si acum incerc sa ascult
Si de la altii sa ma descurc,
Sa imi refac viata
Ca la inceput.

Scriu pix pe hartie
Si nimeni nu stie
Ce inseamna o poezie.
Si multi scriu
Pierzandu-se-n pustiu.

Flori albastre

Flori albastre
Rupte cu sperante,
Si dăruite
Din tot sufletul.


Flori albastre
Călcate în picioare,
De mulţi proşti
Pe lumea asta.


Flori albastre
Dăruite cu blîndeţe,
Si mulţi oameni fericiţi
Sunt bucuroşi si copleşiţi.


Flori albastre
Cele mai frumoase,
Din iubire pentru tine
Si visează la mai bine.


Sunt numai ale mele
Flori albastre.

Raze de soare

Raze de soare,
Mă trezesc de dimineaţă,
Si parcă sufletul nu mă mai doare
Si cînd ies afara mîinile nu îmi mai îngheaţă.


Raze de soare,
Se lungesc pe cerul albastru,
Si parcă inima-mi trasare
Vrînd sa intre înăuntru..