Comemorare

Holocaustul din Dresda comemorat de nationalistii germani (FOTO)

autor: FrontPress 14.02.2013

Peste 1.600 de naţionalişti au mărşăluit miercuri în Dresda, estul Germaniei, pentru a comemora victimele bombardamentelor anglo-americane din 1945, o acţiune criminală şi foarte controversată deoarece acest oraş era lipsit de orice importanţă strategică şi adăpostea mii de refugiaţi civili. Participanţii la marşul cu torţe, membri şi simpatizanţi ai mai multor mişcări naţionaliste radicale din ţară, au afişat steaguri negre, în semn de doliu şi de respect faţă de victimele nevinovate.

A avut loc ca deobicei şi o contrademonstraţie “antifascistă”, dar poliţia a ţinut la distanţă cele două tabere. În jur de 10.000 de persoane, printre care mai mulţi politicieni locali, au format un lanţ uman în centrul Dresdei, în semn de protest faţă de acţiunea naţionalistă. Circa 3.000 de poliţişti, aduşi din mai multe localităţi, au fost prezenţi pe străzi pentru a preveni orice violenţe.

În noaptea dintre 13 spre 14 februarie a anului 1945, cu doar câteva luni până la sfârşitul celui de al Doilea Război Mondial, în Dresda au fost ucişi peste 100.000 de civili germani ca urmare a bombardamentelor “Aliate” pentru care s-au folosit din plin şi nediscriminatoriu bombe incendiare. Peste 3.400 de tone de material explozibil au fost aruncate asupra oraşului din 800 de avioane britanice şi americane. Oraşul, denumit şi “Florenţa nordului” şi care adăpostea refugiaţi din calea Armatei Roşii, a fost distrus în proporţie de 90 la sută iar operaţiunea nu a avut nici un fel de importanţă strategico-militară. Sursa: FrontPress.ro

 

Comemorare

20 de ani de la moartea “rapsozilor unirii” Doina si Ion Aldea-Teodorovici

autor: FrontPress 29.10.2012

Astăzi s-au împlinit 20 de ani de la moartea soţilor Ion şi Doina Aldea-Teodorovici, doi dintre cei mai mari muzicieni din Basarabia acelor vremuri şi în acelaşi timp militanţi neobosiţi pentru reunirea celor două state româneşti. În noaptea de 29 spre 30 octombrie 1992, ambii s-au stins din viaţă fulgerător, în urma unui accident rutier.

Accidentul a avut loc în circumstanţe neelucidate, în apropierea localității Coșereni, la 49 de kilometri de București. Moartea celor doi a fost percepută ca o tragedie națională pe ambele maluri ale Prutului. Cazul nu a fost investigat amănunţit de autorităţi, speculaţiile privind un eventual asasinat devenind din ce în ce mai prezente în rândul opiniei publice.

Cei doi au fost printre primii artişti care au cântat la începutul anilor ’90 despre românism, Mihai Eminescu, limba română şi unirea României cu Republica Moldova.

Parlamentul de la Chişinău a declarat anul 2012 drept Anul Ion şi Doina Aldea-Teodorovici.

O viaţă dedicată MUZICII şi ROMÂNISMULUI 

Născut la 7 aprilie 1954, de Buna-Vestire, în orașul Leova, Ion Aldea-Teodorovici a rămas la numai 10 ani fără tată, preotul Cristofor Teodorovici, cel care i-a cultivat din fragedă pruncie dragostea pentru muzică. În timpul studiilor la Conservatorul „Gavriil Musicescu” își face debutul pe scenă, alături de formația „Contemporanul”, condusă de Mihai Dolgan. În anul 1981 se căsătorește cu tânără și frumoasa artistă Doina Aldea, devenită ulterior și Teodorovici (născută pe 15 noiembrie 1958, la Chișinău), alături de care va cutreiera toate localitățile Moldovei. Interesant este că duoul Ion și Doina s-a lansat în cadrul unei seri de creație a poetului Grigore Vieru, un moment predestinat parcă de soartă pentru a arăta traseul hărăzit acestor martiri ai ideii naționale, scrie ziarul Timpul.

Destinul lor se schimbă odată cu mișcarea de renaștere națională a românilor basarabeni de la finalul anilor `80, începutul anilor `90, când popularii interpreți devin vârful de lance al mișcării artistice care avea să însoțească pașii care au dus la repunerea în drepturi a limbii române și a alfabetului latin, iar în final, la independența Republicii Moldova.

În timpul conflictului de pe Nistru, au cântat pentru combatanții de sub tricolor, la numai 300 de metri de linia frontului, pentru a-i îmbărbăta pe cei care luptau pentru păstrarea integrității teritoriale a țării. Atunci, alături de ei și de Grigore Vieru s-a aflat și poetul Adrian Păunescu.

Pe 27 august 1991, în fața a zeci de mii de oameni au dat glas prin cântec bucuriei momentului despărțirii definitive de imperiul sovietic, în Piața Marii Adunări Naționale din Chişinău, după care, într-un arc peste spațiul românesc, au plecat direct la Festivalul de la Mamaia, acolo unde au dus cu ei fraților din dreapta Prutului mesajul de libertate al tânărului stat apărut pe harta lumii. Sursa: FrontPress.ro

 

Comemorare

Comemorare la Ip: 157 de romani masacrati de unguri in toamna anului 1940

autor: FrontPress 14.09.2012

În toamna anului 1940, ca urmare a Diktatului de la Viena si cedãrii Ardealului de Nord cãtre Ungaria lui Miklos Horthy, în mai multe localitãţi transilvãnene trupele maghiare au ucis români nevinovaţi, printre cele mai cunoscute şi înfiorătoare crime numărându-se masacrele de la Ip şi Treznea.

Locuitori ai comunei Ip, alături de oficialităţi locale şi judeţene, veterani de război şi reprezentanţi ai partidelor politice, au participat vineri la comemorarea victimelor tragicei nopţi de 13 spre 14 septembrie 1940, când 157 de localnici au fost ucişi de trupele horthyste.

Programul manifestării, care a adunat aproape 1.000 de persoane, a inclus ceremoniale religioase şi militare, depuneri de jerbe şi coroane la cimitir şi la obeliscul eroilor, situat în centrul localităţii şi un scurt program artistic susţinut de elevi şi tineri din comună.

“Rugăciunea pe care o închinăm eroilor martiri, astăzi, de Înălţarea Sfintei Cruci, o sărbătoare de mare însemnătate pentru creştinii ortodocşi şi greco-catolici, demonstrează că nu am uitat şi că nu vom putea uita niciodată ce s-a întâmplat. Suntem astăzi aici pentru a aduce omagiul şi respectul nostru etern pentru cei trecuţi în nefiinţă, dar şi pentru a ne exprima regretul că asemenea fapte incalificabile au avut loc într-un moment convulsiv, tensionat şi complicat, dar care nu îi scuză nici în faţa istoriei, dar nici în faţa oamenilor pe cei care le-au înfăptuit. Este de datoria noastră, a tuturor, să ne asigurăm că astfel de tragedii nu o să se mai repete. Doresc să reafirm astăzi cu aceeaşi putere şi convingere mesajul pe care l-am transmis şi la comemorarea eroilor martiri de la Treznea: toleranţa este mai presus de toate un semn de nobleţe şi bunătate caracteristică poporului român”, a declarat, la obeliscul eroilor, Filonaş Chiş, prefectul judeţului Sălaj.

“În încheiere, aş dori să dedic un memento supravieţuitorului de la Ip , Gavrilă Butcovan, care a trecut în nefiinţă, ca un semn divin, tot la data de 14 septembrie. Acesta a trăit ca o torţă , povestind an de an cu durere tristele evenimente celor prezenţi la comemorarea eroilor martiri, petrecute la Ip. Chiar dacă acesta nu mai este printre noi, suntem datori în memoria lui, să împărtăşim noilor generaţii evenimentele care s-au petrecut, pentru că aşa cum spune celebrul dicton “ cine nu-şi cunoaşte istoria riscă să o repete.” Dumnezeu să-i odihnească în pace pe martirii eroi de la Ip!”, şi-a încheiat alocuţiunea prefectul.

Evenimentul de la Ip se înscrie în seria masacrelor antiromâneşti desfăşurate pe teritoriul Transilvaniei de Nord în toamna anului 1940. În noaptea de 13 spre 14 septembrie 1940 trupe maghiare ce făceau parte din armata de ocupaţie cantonată în oraşul Şimleul Silvaniei, împreună cu localnici maghiari şi cu membri ai organizaţiei Straja naţiunii (‘Nemzetorseg’) au ucis 157 de localnici români.  Masacrul a fost precedat de violuri şi torturi, printre care smulgerea unghiilor, ruperea oaselor cu bâte şi paturi de armã. Mai mulţi copii au fost sfârtecaţi cu baionetele, aşa cum, potrivit unor surse, ar fi sugerat în 1935 Ducso Csaba (unul dintre pseudonimele scriitorului ardelean Lorand Daday, 1893-1954) prin intermediul unui personaj din cartea Nincs kegyelem (Fãrã milã): „Voi suprima pe fiecare valah ce-mi iese în cale. Voi aprinde satele noaptea – satele valahe! Voi trage în sabie toată populaţia, voi otrãvi toate fântânile şi voi ucide pânã şi copiii în leagãn”.

O altă de manifestare solemnă a avut loc duminică, 9 septembrie, la Treznea, pentru comemorare a 93 de persoane ucise în noaptea de 8 spre 9 septembrie 1940 de trupele horthyste, eveniment rămas în istorie ca ‘masacrul de la Treznea’. În 1940, trupele maghiare au intrat în comună şi primele victime au fost copiii aflaţi cu vitele la pãscut. Cadavrele lor au fost descoperite pe izlazul comunal. Dupã ocuparea satului, unitãţile maghiare au dezlãntuit mãcelul. Românii au fost masacraţi cu focuri de mitraliere, strãpunşi cu sãbiile şi baionetele, iar casele atacate cu grenade si incendiate. Sursa: FrontPress.ro

 

4 ani de la moartea lui Papa Ioan Paul al doilea

4 ani de la moartea lui Papa Ioan Paul al doilea

Astazi, vaticanul pregateste o ceremonie speciala, care marcheaza patru ani de la moartea Suveranului Pontif, Papa Ioan Paul al II-lea. La ora locala 18:00, la Vatican, Papa Benedict al XVI-lea va prezida o sfanta liturghie dedicata acestui eveniment, in Basilica San Pietro.

La ora 21:37, momentul exact al decesului, se vor trage clopotele Basilicii San Pietro, urmand un moment de reculegere.

Imi amintesc, copil fiind, cat de mult imi placeau lucrurile pe care le auzeam despre acest mare om, acest papa, acest om extraordinar. Cel mai mult am apreciat dorinta lui de a unifica bisericile, pentru ca pana la urma toti credem intr-un singur Dumnezeu, si credinta noastra, obiceiurile si datinile fie ele ortodoxe, crestine, reformate sau mai stiu eu ce, toate sunt CRESTINE.

Poate ca e o coincidenta mare ca astazi, 2 aprilie 2010, in vinerea mare, cand se "sarbatoreste" daca pot spune asa - Rastignirea si moartea Mantuitorului Nostru, pastele catolic cu cel ortodox cad in aceeasi zi/saptamana si in aceeasi zi cu moartea celui care dorea unirea bisericilor. Poate ca e o coincidenta, sau poate ca "Cineva" asa a vrut, sa se intample la 4 ani de la moartea celui care a luptat o viata pentru acest lucru.

Am atasat cateva filmulete pentru cei care nu l-au cunoscut, cu comemorarea lui, ultima aparitie publica.

Comemorare - Papa Ioan Paul al II-lea

Ultima aparitie publica - Papa Ioan Paul al II-lea

Voua tuturor, va doresc "Sarbatori Fericite !", toate cele bune voua si familiilor voastre, pace sufleteasca si sa fiti mai buni, cel putin in aceasta perioada.

Sarbatori Fericite !!!!