E asa bine din cand in cand sa lasi toate prostiile acasa si sa te bucuri de lucrurile marunte, simple, necomplicate. Sa pui pauza si sa stai o zi cu picioarele in iarba. Si sa zambesti ca un prost. E asa bine...
Abia astept 1 mai, sa stau pe plaja si sa-mi ingrop picioarele in nisip, cu omul meu frumos langa mine si marea. Si sa stau facand nimic, sa stau intinsa pe nisip si sa vorbim despre chestii. Si sa ne contrazicem. O viata simpla, exact asa. Absolut nimic mai mult.M-am plictisit sa caut lucruri extraordinare, mi s-a luat. Si am descoperit ca le gasesti exact cand nu le cauti, cand ai nevoie de ele. Ca-n povesti. O viata simpla si nimic mai mult, un om al tau, un loc pe care sa-l numesti acasa, cateva realizari personale, filme bune, carti interesante, un pahar de vin din cand in cand, sau o bere. Destula liniste cat sa ajungi sa o simti si din cand in cand cate o cearta care sa te tina treaz si sa-ti arate ca va pasa. Nimic mai mult. Fara artificii, fara pretentii de oameni superiori, culti sau pfff...extra-mega-super-zuper-xyz. Oamenii astia care sunt super si mega si extra si wow si etc, sunt asa cum sunt si nu se chinuie sa arate. Am intalnit un astfel de om, si ghici ce: e super-mega-wow si etc fara sa vrea, e si atat. Fara demonstratii, fara pretentii. Oamenii astia nu au nevoie de artificii. Sunt frumosi si atat.
Nu e un lucru rau sa te bucuri de lucruri simple.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu