Turcia

Turcia sustine separatismul MUSULMAN din Balcani

autor: FrontPress 27.03.2013

Autoproclamata Republică Kosovo și Turcia continuă să își consolideze relaţiile bilaterale, în special în domeniul cooperării militare, cu toate ce acest lucru riscă să alimenteze tensiunile din Balcani.

Mentor Vrajolli, cercetător șef la Centrul pentru Studii de Securitate din Kosovo, a declarat publicației SETimes că vizita făcută în februarie la Pristina de ministrul turc al apărării, Ismet Yilmaz, a deschis un capitol important între cele două țări.

Kosovo efectuează o evaluare strategică a sectorului său de securitate, iar în următorii câțiva ani se anticipează că procesul va avea ca rezultat transformarea Forței de Securitate a Kosovo în armata țării.

“În ciuda dimensiunii, crearea armatei are costul său”, a declarat Vrajolli publicației SETimes. “Prin urmare, sprijinul militar turc sau orice sprijin din partea altui membru NATO este foarte important pentru Kosovo în această fază”.

Întrucât Kosovo se află într-un moment critic al discuțiilor sale cu Serbia cu privire la viitorul nordului Kosovo, Yilmaz a oferit sprijin deplin Pristinei. În cursul vizitei sale, el i-a declarat lui Agim Ceku, ministrul Forței de Securitate a Kosovo, că parlamentul turc a fost de acord să ofere forței o asistență financiară, suma acesteia nefiind însă dezvăluită.

“Poarta dialogului nu ar trebui închisă niciodată deoarece noi nemulțumiri pot aduce noi animozități”, a declarat Yilmaz. ”Pentru noi, menţinerea integrităţii teritoriale și a suveranităţii politică a Kosovo este vitală și trebuie sprijinită și protejată. Credem că Kosovo își va lua în curând locul în comunitatea internațională”. Oficialul turc a adăugat: ”Kosovo este o ţară independentă și egală în Balcani. Kosovo ar trebui să aibă propria armată, cum au toate ţările independente și suverane”.

Ceku a declarat la rândul lui reporterilor că sprijinul Turciei este “foarte concret, foarte valoros și foarte necesar pe viitor”.

Turcia a fost una dintre primele ţări care au recunoscut independenţa Kosovo și a sprijinit Kosovo în domeniul administrației publice, sănătății, educației, armatei și agriculturii.

În calitate de țară membră NATO, Turcia are aproximativ 350 de militari în Kosovo ca parte a forțelor de menținere a păcii din cadrul KFOR. Turcia are în Kosovo și o prezență civilă și de menținere a ordinii, ca parte a EULEX, OSCE și UNMIK.

“Kosovo și Turcia împărtășesc relații strânse de frăție și prietenie determinate de istoria comună îndelungată și de cultură. Ea însăși țară balcanică, Turcia consideră că integritatea teritorială și stabilitatea Kosovo constituie un element esențial pentru pacea și stabilitatea Balcanilor”, a declarat ambasada turcă la Pristina publicației SETimes.

Din 1999, după bombardarea timp de 78 de zile a Serbiei de către NATO, Kosovo s-a aflat sub adimistraţia Naţiunilor Unite. În anii imediat urmatori, mii de sârbi au fost răpiţi, ucişi sau forţaţi să se refugieze. Casele sârbeşti au fost incendiate sau ocupate de albanezi iar multe biserici au fost distruse de majoritatea musulmană. Independenţa Kosovo a fost proclamată unilateral pe 17 februarie 2008 şi acestă stare de fapt a alimentat şi mai mult tensiunile separatiste din ţările europene, inclusiv în regiuni problemă de interes major pentru România, precum Transnistria sau aşa-zisul “Ţinut Secuiesc”. Până acum, statul kosovar a fost recunoscut de peste 80 de ţări din cele 193 membre ale ONU. Dintre statele membre ale Uniunii Europene,Slovacia, Spania, Grecia, Cipru şi România nu au recunoscut independeţa provinciei sârbeşti Kosovo.

În prezent Kosovo este o regiune populată în proporţie de circa 90 la sută de etnici albanezi (aproximativ 2 milioane). Sârbii kosovari, circa 120.000 de persoane, locuiesc în enclave izolate şi în câteva zone din nord (40.000), aflate la graniţa cu Serbia. Sursa: FrontPress.ro

Separatism

Militarii spanioli se pronunta impotriva “provocarilor SEPARATISMULUI”. Armata romana tace complice!

autor: FrontPress 07.01.2013

Pascua Militar, sărbătoarea forţelor armate, care marchează începutul anului militar, a constituit un prilej pentru ca ministrul spaniol al apărării, Pedro Morenes, să sublinieze faptul că militarii nu ascultă de ‘provocările absurde’ ale separatismului, cu referire clară la situaţia din Catalonia. Presa centrală de luni scrie despre această sărbătoare, la care a participat şi Regele Juan Carlos, în prima ieşire publică după ultima operaţie la şold, suferită în urmă cu mai multe săptămâni.

Cotidianul El Mundo scrie că Morenes denunţă ‘provocările absurde’ ale separatismului şi subliniază faptul că militarii îşi menţin senină starea de spirit. Ministrul a apărat forţele armate, în cadrul ultimelor atacuri în deriva secesionistă, a dat armata drept exemplu de unitate, s-a arătat partizanul controlului şi reducerii cheltuielilor asupra bugetului de resort şi a anunţat crearea unui comandament de apărare a spaţiului cibernetic. Pe aceeaşi primă pagină a ediţiei tipărite de luni, cotidianul El Mundo arată că regiunea Cataloniei va primi peste o treime din ajutoarele financiare pentru comunităţile autonome spaniole care se luptă cu deficitul.

Criza aduce riscuri asupra siguranţei Spaniei, semnalează cotidianul ABC, alături de îndemnul lansat de monarh trupelor spaniole, de a ‘contribui cu şi mai multă putere, dacă se poate, la sarcina de a duce mai departe această mare naţiune’ şi de observaţiile lui, legate de faptul că, în contextul crizei economice, ‘militarii cunosc pe deplin dificultăţile şi manifestă dipoziţia completă de a le înfrunta’.

Morenes laudă ‘seninătatea militarilor în faţa provocărilor’ şi face aluzie la Catalonia pe durata sărbătorii forţelor armate, scrie la rândul său cotidianul La Vanguardia. Acesta mai remarcă şi faptul că regele Juan Carlos a cerut dovada unor eforturi, a generozităţii şi sacrificiilor, în prima sa reapariţie în public, după operaţia suferită la sfârşitul anului trecut.

Cotidianul La Razon laudă luni pe prima pagină exemplul dat de rege şi de armată şi relatează faptul că monarhul şi-a făcut apariţia în public după operaţia suferită, de sărbătoarea forţelor armate. Şi această publicaţie scoate în evidenţă faptul că ‘militarii îşi îndeplinesc sarcinile fără să asculte provocările absurde’.

Pe de altă parte, cotidianul El Pais semnalează un caz de ‘opacitate internă’ în cadrul Băncii Spaniei, unde angajaţii susţin că uneori erau schimbate concluziile inspecţiilor financiare şi cer ‘controlarea democratică’ a acestui organ de supervizare bancară. Cotidianul aminteşte că aceste acuzaţii vin după ce au apărut critici legate de ingerinţele politice în criza caselor de economii.

El Periodico de Catalunya aminteşte luni că în regiune începe perioada reducerilor de iarnă, iar magazinele din Catalonia se pregătesc să salveze acest sezon de reduceri cu solduri de jumătate de preţ, în condiţii excepţionale, şi pentru a stimula cererea paralizată din comerţ. De pe Epoch Times

 

SEPARATISMUL ESTE LA MODA

O Europa schizofrenica, obsedata, in care SEPARATISMUL e la moda

autor: FrontPress 13.09.2012

1,5 milioane de spanioli din Catalonia și-au manifestat independența la Barcelona în urmă cu două zile. O veste deloc bună pentru Spania, un stat puternic încercat de criza economică și care are de a face cu mișcarea separatistă bască de zeci de ani. Pentru că e un trend actual, această știre nu a șocat pe nimeni, ba poate chiar încântat niște turiști care au fost la Barcelona și li s-a părut “frumos”. Tâmpenia, pusă în context, e o tâmpenie și mai mare. O fi Catalonia cea mai bogată regiune a Spaniei, dar este totodată și una dintre regiunile care au cerut ajutor financiar guvernului de la Madrid. Dar care pot fi atunci considerentele reale ale acestor tendințe separatiste? Și nu vorbim aici de mișcări separatiste care există de sute de ani și au la bază un drept natural și etnic, cum este în cazul Irlandei sau al Țării Bascilor, ci un nou val separatist care ține mai mult de situația economică actuală a unei anumite regiuni.

Totul are la origine un model de gândire medieval, finanțat perfid de superputerile care își doresc o Europă schizofrenică, obsedată să să auto-fărmițeze până la extincție. Să luăm Catalonia, de exemplu. Această regiune are deja statutul de regiune autonomă. Această regiune iberică a fost colonizată și condusă în istorie de greci, vizigoți, mauri, franci, până în Evul Mediu când identitatea catalană a început să ia naștere. Regatul Aragonului s-a unit dinastic cu Regatul Castiliei în 1469. Autonomia Cataloniei ia sfârșit în anul 1715, când regele Spaniei Filip al V-lea pune capăt autonomiei politice a regatelor care alcătuiesc Coroana Aragonului. Tendințele separatiste au revenit în forță în timpul războiului civil spaniol și s-au manifestat în principal prin acțiunile anarhiștilor și comuniștilor, urmărea fiind o politică dură a generalului Franco de restrângere a manifestărilor catalane care au durat până în anii 1970.

Istoria medievală a acestei regiuni nu este cu nimic diferită de cea a statelor medievale românești, iar cultura catalană care se bazează pe un dialect al limbii spaniole are aceleași caracteristici regionale pe care le are regiunea Bucovina, de exemplu. Cu toate acestea, milioane de catalani doresc independența față de Spania. Adevărul este undeva la mijloc, probabil, și mitingul de acum două zile din Barcelona poate fi pus și în contextul economic din Spania. Este fără îndoială și faptul că Barcelona este un focar al acțiunilor anarhiste și comuniste din Spania, care susțin independența Catalaniei cot la cot cu naționaliștii catalani. Bizar, nu? Chiar deloc.

Toate aceste mișcări separatiste recente din Europa, cum ar fi Lega Nord in Italia care militează pentru idependența Padaniei nu fac altceva decât jocul noilor puteri economice din Asia sau a statelor arabe care sunt prin tradiție inamici ai Europei Occidentale. Este un lucru probat de diferitele dezvăluiri legate de finanțarea acestor partide sau mișcări. Este notoriu deja cazul Jobbik din Ungaria, care militează pentru autonomia așazisului Ținut Secuiesc, care este finanțat de Iran și alte state arabe. O Europă formată din cât mai multe state mici, fără vreo reală putere economică, este o țintă sigură în fața unei Chine puternice financiar sau a unui Iran care dorește să se impună ca o putere militară în Orientul Mijlociu. Nu degeaba KGB-ul finanța în anii 1970 și 1980 grupările anarhiste din Germania, Italia și Spania, nu degeaba toți scriitori cu vederi liberale din Europa post-război făceau parte din asociații care promovau libertatea, democrația sau iubirea între popoare, făsă să știe că sunt de fapt, oficine ale Rusiei Sovietice. Orice măsură care putea duce la slăbirea Europei Occidentale, ideologic sau economic, era finanțată și organizată de KGB, cu susținerea unor state arabe.

Astăzi războiul rece a luat forme mai perverse. Catalanii care ies pe străzi cred că se manifestă liber pentru un drept istoric al lor, pentru independență. De fapt, pun umărul fără să știe la slăbirea Europei statale. Cine sunt cele mai puternice state din Europa? Germania, Franța și Marea Britanie, state mari, cu o populație mare, care s-au manifestat în trecut într-un mod colonialist, susținute de resurse umane și financiare apreciabile. Puternici Europei sunt statele mari, nu Lituania sau Muntenegru. Ce importanță strategică sau politică ar putea avea o Catalonie cu o populație de 8 milioane de locuitori într-un context global? Dar o Padanie muntoasă sau un ținut secuiesc înconjurat de România, cu un nivel de trai scăzut, cu o economie veșnic subvenționată?

Se urmează în mod schizofrenic modelul medieval, cu multe state mici, unde fiecare e stăpând pe destinul său. Urmează ca Europa să devină un furnicar de orașe-stat, unde doar câteva state puternice, cele care acum conduc și Uniunea Europeană, vor mai avea un cuvânt de spus. De George Bara – NapocaNews