Se afișează postările cu eticheta Radu Gyr. Afișați toate postările

Radu Gyr a fost reabilitat

Poetul LEGIONAR Radu Gyr a fost REABILITAT

autor: FrontPress 04.02.2013

Poetul legionar Radu Demetrescu – Gyr (1905-1975) a fost reabilitat irevocabil de două instanţe româneşti pentru condamnarea primită pentru poezia „Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane!”, informează Evenimentul Zilei. În 1959, poetul a fost condamnat la moarte, iar un an mai târziu pedeapsa i-a fost comutată la 20 de ani detenţiune grea. Poezia a fost considerată de autorităţi drept mijloc de instigare la luptă împotriva regimului comunist. Anul trecut, în campania electorală pentru alegerile parlamentare, liderul Noii Republici, Mihai Neamţu, a fost acuzat de “antisemitism” pentru că a recitat versuri din celebra poezie.

Radu Gyr, a fost reabilitat, în 2012, de judecătorii din Bucureşti pentru condamnarea la muncă silnică pe viaţă. Este vorba de anularea ultimei decizii de condamnare dată de justiţia comunistă împotriva sa, cea pentru poezia: “Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane!”. Poemul a fost memorat în gând, în prima detenţie comunistă iar în scurta-i libertate, în anul 1956, versurile au fost aşezate pe hârtie.

Radu Gyr s-a născut în anul 1905 la Câmpulung Muscel. Licenţiat în Litere, a debutat în anul 1924, odată cu apariţia volumului „Linişti de schituri”. A colaborat la numeroase reviste ale vremii şi a fost comandant legionar al Olteniei. În anul 1940, în timpul guvernării legionare, el a fost numit director general al teatrelor iar în această calitate a luat iniţiativa înfiinţării Teatrului Evreiesc Baraşeum, singura instituţie de acest fel din Europa acelor vremuri.

Pentru opţiunile lui politice a făcut închisoare în timpul dictaturii regale a lui Carol al II-lea, fiind internat în lagărul de la Miercurea Ciuc. Apoi a fost închis şi de regimul mareşalului Ion Antonescu. Este trimis pentru “reabilitare” în linia întâi pe frontul de Est, alături de alţi intelectuali legionari. După ce luptă cu arma în mână contra bolşevicilor, este rearestat la întoarcerea în ţară, în 1945. Eliberat în 1956, este arestat din nou, în 1958, şi condamnat de regimul comunist la moarte pentru poezia: “Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane”.

Judecătorii Tribunalul Militar au arătat în sentinţa din 23 martie 1959 de ce a fost condamnat anterior Radu Demetrescu Gyr. “Condamnat înainte a fost la 12 ani închisoare corecţională şi la 12 ani detenţie riguroasă pentru dezastrul ţării în 1945, în prezent arestat pentru crima de uneltire contra ordinei sociale prevăzută şi pedepsită de articolul 209 punctul 1 al Codului Penal şi pentru crima de activitate intensă contra clasei muncitoare şi mişcării revoluţionare prevăzută şi pedepsită de articolul 193/1 alineatul 3 Cod Penal”.

“Tribunalul în numele poporului hotărăşte: făcînd aplicarea articolului 211 Cod Penal, cu unanimitate de voturi condamnă pe Demetrescu Radu Gyr la moarte pentru crima de insurecţie armată prevăzută şi pedepsită de articolul 211 Cod Penal prin schimbarea calificării conform articolului 292 Cod Juridic Militar din crima de uneltire contra ordinei sociale prevăzută şi pedepsită de articolul 209 punct 1 Cod Penal. Făcînd aplicarea articolului 193/1 alineatul 3 Cod Penal cu unanimitate de voturi îl condamnă la 20 de ani detenţiune grea pentru crima de activitate intensă contra clasei muncitoare şi mişcării revoluţionare. îl condamnă şi la 10 ani degradare civică conform articolului 58 Cod Penal şi în baza articolului 25 punct 6 Cod Penal i se confiscă în întregime averea personală. Conform articolului 101 Cod Penal se va executa pedeapsa cea mai grea, adică pedeapsa cu moartea, 10 ani degradare civică şi confiscarea totală a averii personale”, secizia de condamnare.

La 10 aprilie 1959 cererea de recurs declarată împotriva sentinţei 62 din 30 martie 1959 era respinsă. Prin decretul 162 din 5 mai 1960 emis de Prezidiul Marii Adunări Naţionale se comută pedepasa lui Radu Demetrescu-Gyr la la 20 de ani detenţiune grea.

Povestea procesului de reabilitare

Totul a început în iunie 2010, atunci când Simona-Carmen Popa, unicul copil al poetului Radu Demetrescu – Gyr, a cerut magistraţilor de la Tribunalul Bucureşti revizuirea condamnării primite de tatăl său în baza Legii 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989. Simona-Carmen Popa mai cerea constatarea judiciară a caracterului politic al condamnării tatălui la 20 de ani de detenţie, prin trei hotărâri diferite; să se constate distrugerea unor manuscrise şi instituirea sechestrului asigurător asupra averii mobile lui Radu Gyr; să se dispună reabilitarea tatălui său; să fie obligat statul român, prin Ministerul de Finanţe, la plata sumei de 3.000.000 de euro – daune morale – şi la 1.000.000 de euro – daune materiale – pentru confiscarea totală a averii, scrie Evenimentul Zilei.

La data de 4 mai 2011, Tribunalul Bucureşti a respins majoritatea cererilor făcute de fata lui Radu Gyr.Judecătorii au constat, după ce au amânat pronunţarea de trei ori, caracterul politic al hotătârii numărul 62/30 martie 1959 pronunţată de Tribunalul Mulitar Regiunea a II a şi a obligat Ministerul Finanţelor la plata sumei de 20.000 de euro daune morale către Simona-Carmen Popa, echivalent în lei la data plăţii. Ambele părţi au făcut recurs, iar la 21 februarie 2012 Curtea de Apel Bucureşti a decis irevocabil că decizia de condamnare a lui Radu Gyr a avut caracter politic. Judecătorii au decis că fata acestuia nu va primi daune morale pentru suferinţele tatălui din închisorile comuniste.

Curtea de Apel Bucureşti a arătat că decizia de reabiliatre dată de Tribunalul Bucureşti în acet caz este una corectă. “Pentru a pronunţa această sentinţă, Tribunalul Bucureşti a reţinut că prin sentinţa penală nr. 62/1959 autorul reclamantei (n.r. Radu Gyr)a fost condamnat pentru săvârşirea faptei penale prevăzută de art. 211 cod penal, condamnare care este calificată de legiuitor potrivit art. 1 alin. 2 lit. a) din Legea nr. 221/2009, ca având caracter politic”, se arată în motivarea Curţii de Apel Bucureşti.

Judecători au explicat de ce Simona-Carmen Popa nu poate primi despăgubiri pentru suferinţa tatălui său: dreptul al despăgubirile condamnaţilor politci a fost declarat neconstituţional. De asemenea, nu există o hotărâre definitivă de achitare al lui Radu Demetrescu – Gyr, iar judecătorii au decis reabilitarea. “Potrivit legii speciale – 221/2009 – chiar dacă acţiunea este imprescriptibilă, dreptul la despăgubiri a fost declarat neconstituţional, iar potrivit legii generale – art. 505 – 506 Cod procedură penală – aplicată de instanţă, acţiunea este prescriptibilă şi nici nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de textele de lege menţionate pentru admiterea cererii reclamantei, pentru că nu există o hotărâre definitivă de achitare, iar constatarea caracterului politic al condamnării nu este o noţiune juridică echivalentă cu cea a achitării, ci cu cea a reabilitării”. “

“De aceea, obligarea pârâtului la despăgubiri în baza art. 505 – 506 Cod procedură penală a fost pronunţată cu încălcarea dispoziţiilor legale pe care instanţa de fond şi-a întemeiat hotărârea, deoarece aceste dispoziţii legale sunt străine de obiectul cauzei, astfel că recursurile declarate de Statul Român şi Ministerul Public vor fi admise în baza art. 3041 Cod procedură civilă, cu consecinţa respingerii cererii reclamantei având ca obiect obligarea Statului Român la plata unor despăgubiri morale”, se arată în motivarea irevocabilă dată de Curtea de Apel Bucureşti. Sursa: FrontPress.ro

Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Nu pentru-o lopată de rumenă pâine,
nu pentru patule, nu pentru pogoane,
ci pentru văzduhul tău liber de mâine,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Pentru sângele neamului tău curs prin şanţuri,
pentru cântecul tău ţintuit în piroane,
pentru lacrima soarelui tău pus în lanţuri,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Nu pentru mania scrâşnită-n măsele,
ci ca să aduni chiuind pe tapsane
o claie de zări şi-o căciula de stele,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Aşa, ca să bei libertatea din ciuturi
şi-n ea să te-afunzi ca un cer în bulboane
şi zărzării ei peste tine să-i scuturi,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Şi ca să pui tot sărutul fierbinte
pe praguri, pe prispe, pe uşi, pe icoane,
pe toate ce slobode-ţi ies inainte,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Ridică-te, Gheorghe, pe lanţuri, pe funii!
Ridică-te, Ioane, pe sfinte ciolane!
Şi sus, spre lumina din urmă-a furtunii,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Radu Gyr

Poezia in catuse

Cartile FP: Poezia in catuse

autor: FrontPress 18.11.2012

Apasa pe imagine pentru a putea citi cartea “Poezia in catuse”, de Radu Gyr, unul dintre cei mai mari poeti interbelici si membru activ al Miscarii Legionare. In timpul Statului National-Legionar a fost numit Director general al teatrelor si din aceasta postura a infiintat teatrul evreiesc Baraseum, singura institutie de acest fel din Europa acelor timpuri. Pentru optiunile lui politice a facut inchisoare in timpul dictaturii regale a lui Carol al II-lea si apoi a fost inchis si de regimul maresalului Ion Antonescu. Ulterior a fost condamnat si de comunisti.

Ridica-te Gheorghe, ridica-te Ioane !

Ridica-te, Gheorghe, ridica-te, Ioane: ISTORIA unei poezii care a facut istorie

autor: FrontPress 17.11.2012

„Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!”, poezia pentru care comuniştii l-au condamnat la moarte pe Radu Gyr, în 1958, a generat zilele acestea un întreg scandal politic şi mediatic, cu acuzaţii de legionarism.

După ce a recitat recent, la o întrunire electorală, câteva versuri din poezia „Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!” a lui Radu Gyr (1905-1975), tânărul politician Mihail Neamţu (ARD) a fost acuzat de antisemitism. Într-un comunicat de presă, Centrul pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului a catalogat intervenţia politicianului drept „scandaloasă, revoltătoare şi împotriva legislaţiei în vigoare”. El s-ar fi făcut vinovat de „incitare la extremism, de ignorare deliberată a antisemitismului promovat de legionari”. „Versurile recitate în faţa unei numeroase asistenţe fac parte din «opera» unui membru de seamă al Mişcării Legionare, comandant legionar şi şef al regiunii Oltenia”, mai scria în comunicat.

Contactat de „Adevărul”, criticul literar Nicolae Manolescu face un istoric al poeziei şi arată că se face o confuzie între „legionarismul lui Gyr şi anticomunismul poeziei în cauză”. La rândul său, criticul literar Alex. Ştefănescu afirmă: „Dacă nu am şti că Radu Gyr a fost legionar în tinereţe, n-am vedea nimic legionar în această poezie”.

MANOLESCU: „MAMA MI-A RECITAT DIN RADU GYR”

Criticul Nicolae Manolescu recompune contextul în care Radu Gyr a scris poezia „Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!”. Începuturile poetice din anii 1920 fuseseră ale unui tradiţionalist cuminte, „cântăreţ inocent al plaiurilor olteneşti”.

După ce a devenit membru în Garda de Fier, în 1935, Radu Gyr a scris imnul organizaţiei, „Sfântă tinereţe legionară”, şi alte imnuri şi ode întru cinstirea Căpitanului şi a oamenilor săi de nădejde. În 1933, a fost internat în lagăr, pedeapsă comutată în domiciliu obligatoriu şi, din nou, trimis în lagăr de oficialităţile carliste.

„Acest destin sinuos nu răspunde clar la întrebarea privitoare la ce l-a determinat să scrie instigatoarea poezie anticomunistă din 1958″, afirmă Nicolae Manolescu. „Cum poezia n-a fost publicată atunci”, revine Manolescu, „data nu poate fi precizată decât dacă luăm de bună informaţia că poetul a fost arestat în acel an (pentru a doua oară, după război) tocmai pentru a fi scris «Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!». Aşadar, pentru caracterul anticomunist şi nicidecum legionar al poeziei!”.

Criticul aminteşte că Gyr îşi plătise legionarismul cu zece ani de temniţă, între 1945 şi 1955, făcând parte din „lotul criminalilor de război”, când mai multe poezii ale sale, cu temă religioasă, au circulat clandestin în închisori. „Mama mea, incapabilă să spună pe dinafară o poezie şi fără un spirit religios pronunţat, mi-a recitat, când a ieşit din închisoare, «Iisus în celulă» a lui Gyr, atât de tare o impresionase”, îşi aminteşte Nicolae Manolescu.

Gyr a fost închis la Aiud, unde a compus poezii pe care deţinuţii le-au memorat şi pe care le-au transmis prin viu grai. Sub regimul comunist, a executat aproape 16 ani de detenţie, în condiţii grele, fără asistenţă medicală, deşi suferea de TBC şi de hepatită.

ALEX. ŞTEFĂNESCU: „NIMIC LEGIONAR”

Criticul literar Alex. Ştefănescu spune că poezia „Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!” nu are legătură cu simpatiile legionare ale lui Radu Gyr şi poate fi privită separat. Exegetul propune şi un exerciţiu de imaginaţie: „dacă nu am şti că Radu Gyr a fost legionar în tinereţe, n-am vedea nimic legionar în această poezie. Este vorba despre un strigăt de revoltă împotriva comunismului, în anii tragici în care ţăranii noştri erau deposedaţi forţat de pământ de ocupanţii sovietici, în complicitate cu comuniştii români”.

În ceea ce priveşte relevanţa estetică a poeziei, cei doi critici au opinii diferite. Alex. Ştefănescu este de părere că „Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!” este o poezie „plină de dramatism, de o mare forţă expresivă, care a intrat definitiv în conştiinţa românilor (ca «Luceafărul» sau «Moartea căprioarei») şi nu poate fi scoasă de acolo nici măcar de Radu Ioanid (director în cadrul Muzeului Holocaustului de la Washington – n.r.). Comunismul însuşi, în această poezie, este transfigurat şi apare ca un rău metafizic”.

Criticul Nicolae Manolescu afirmă că poezia este „mediocră literar” şi nu crede că valoarea ei are vreo relevanţă în contextul dat. „Relevantă, aşa zicând, este confuzia dintre legionarismul lui Gyr şi anticomunismul poeziei în cauză”, subliniază Manolescu.

PEDEAPSA CU MOARTEA, PENTRU ŞASE STROFE

Radu Demetrescu-Gyr s-a născut în anul 1905 la Câmpulung Muscel. Licenţiat în Litere, a debutat în anul 1924, odată cu apariţia volumului „Linişti de schituri”. A colaborat la numeroase reviste ale vremii şi a fost membru important al Mişcării Legionare, pentru care a compus multe imnuri în versuri. Comuniştii l-au condamnat la moarte pentru poezia „Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!”, scrisă în timpul colectivizării. Regimul a considerat că versurile instigă la luptă împotriva sistemului. Ulterior, pedeapsa i-a fost schimbată în 25 de ani de muncă silnică, din care a executat şase.

Nicolae Manolescu, cenzurat din cauza lui Radu Gyr

„Radu Gyr nu era un om curajos, mai degrabă oportunist”, afirmă Nicolae Manolescu. Criticul evidenţiază şi faptul că, în 1963, când a fost eliberat din nou (deşi fusese condamnat la moarte, pedeapsa fiindu-i apoi comutată în închisoare pe viaţă), Radu Gyr a început imediat o lungă colaborare la revista de propagandă a regimului, „Glasul Patriei”, cu poezii fără tendinţă politică, reportaje care slăveau „măreţele realizări” şi o mea culpa intitulată „Destăinuirile unui fost legionar”. Unii susţinători ai lui Gyr ar fi spus că, de fapt, articolele erau scrise de Securitate, care îl obliga pe poet să le semneze.

Nicolae Manolescu însuşi a avut probleme, după ce a inclus câteva texte ale lui Radu Gyr într-o antologie de poezii, în 1968. „Cartea a fost retrasă din librării şi topită din ordinul expres al lui Ceauşescu, la care m-a reclamat Eugen Jebeleanu, nu doar fiindcă Radu Gyr făcea parte din sumar, ci fiindcă făceau parte şi alţi poeţi socotiţi a fi aparţinut extremei drepte interbelice, precum Nichifor Crainic, sau unii care trăiau în străinătate, precum Ştefan Baciu, puşi toţi în aceeaşi oală ideologică. Mai era un motiv: nu fuseseră încă «reconsideraţi» de ideologii regimului. «Reconsiderarea» nu va mai putea fi împiedicată, dar «Antologia» a avut neşansa da a fi publicată un moment prea devreme”. Criticul îl consideră pe Radu Gyr un scriitor de dicţionar şi de antologie. „De aceea l-am şi inclus în «Antologia poeziei moderne» din 1968, nu în «Istoria critică» din 2008. De Dan Boicea – Adevarul

„Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!” – de Radu Gyr

Nu pentru-o lopată de rumenă pâine,
nu pentru pătule, nu pentru pogoane,
ci pentru văzduhul tău liber de mâine,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Pentru sângele neamului tău curs prin şanţuri,
pentru cântecul tau ţintuit în piroane,
pentru lacrima soarelui tău pus în lanţuri,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Nu pentru mânia scrâşnită-n măsele,
ci ca să aduni chiuind pe tăpşane
o claie de zări şi-o căciulă de stele,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Aşa, ca să bei libertatea din ciuturi
şi-n ea să te-afunzi ca un cer în bulboane
şi zarzării ei peste tine să-i scuturi,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Şi ca să pui tot sărutul fierbinte
pe praguri, pe prispe, pe uşi, pe icoane,
pe toate ce slobode-ţi ies înainte,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Ridică-te, Gheorghe, pe lanţuri, pe funii!
Ridică-te, Ioane, pe sfinte ciolane!
Şi sus, spre lumina din urmă-a furtunii,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

RIDICA-TE GHIORGHE ! :)

Daca Radu Gyr ar mai fi trait, poate reuseam sa invatam de la el decenta si bunul simt al artistului. Si poate ca intelegeam si ce inseamna sa faci si sa traiesti Arta. Mocirla si laturile verbale nu reprezinta un act de cultura si nu pot fi considerate arta, chiar daca prin exceptie, Arghezi ca geniu irepetabil a scos diamante "din bube, mucigaiuri si noroi"... Arta are menirea sa te inalte, nu sa te afunde!

Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Nu pentru-o lopată de rumenă pâine,

nu pentru patule, nu pentru pogoane,

ci pentru văzduhul tău liber de mâine,