"TOAMNĂ VESELĂ"

Ce mult îmi place toamna, când îşi rujează frunzele.
E toamna mea cu funigei, cu vânt uşor şi aer proaspăt, da, toamna pentru mine e un început!
Dacă m-aş fi ţinut de ce-mi plăcea mai mult să fac, adică să pictez, acum aş fi avut sute de tablouri cu toate nuanţele toamnei.
Când m-am trezit şi am constat că o mare parte din viaţa mea am făcut doar ce a trebuit şi nu ce aş fi vrut din adâncurile fiinţei, mi-am adus aminte versurile lui George Coşbuc:
„Viaţa asta-i bun pierdut,
De n-o trăieşti cum ai fi vrut!”
Am luat o mare hotărâre, de a face doar ce vreau de acum încolo! De fapt decizia am luat-o cu un an în urmă şi o să scriu despre asta într-o altă postare...
Tabloul „Toamnă veselă” este pictat în ulei pe sticlă. Face parte din modesta mea colecţie, dacă se poate numi aşa, vizualizată de oricine îmi trece pragul casei.



Tabloul este unul şi acelaşi, diferenţa este datorită aparatului şi luminii, voi alegeţi care vă place!



Pictură în ulei pe sticlă.
Scuzaţi vă rog fotograful!:)

Vita de vie Ozosep

http://odorica.blogspot.com/

Un Che Guevara de dreapta

Foto: Arpad Magyarosi, roman agent CIA 29 de ani, avea legaturi cu gruparea iredentista EMI.

Printre cei implicaţi în incidentul armat de ieri seară(16 apr.2009), de la hotelul Las Americas din Santa Cruz, se află şi doi cetăţeni români de etnie maghiară: Árpád Magyarosi, fondator al Legiunii Secuieşti, şi prietenul său Előd Tóásó. Primul a fost împuşcat mortal, alături de Eduardo Rózsa-Flores, una dintre figurile legendare ale războiului iugoslav, şi de irlandezul Dwyer Michael Martin. Cel de al doilea, a scăpat cu viaţă fiind, însă, reţinut de forţele de ordine boliviene împreună cu croatul Mario Tadic. Conform autorităţilor de la La Paz, cei cinci pregăteau asasinarea preşedintelui Evo Morales.

Imagini de după incidentul din Santa Cruz, puteţi vedea aici. Atenţie, imaginile sunt şocante!

Sursa:http://blog.cosmeanu.ro

Am lasat special la imagini "aici" pentru ca videoclipul este socant.Fiecare daca vrea poate sa vada.

Azi dim.duminica 22 aug. 2010, la ora 6, s-a spus la stirile Realitatea tv. ca romanul Arpad Maghyarosi era agent C.I.A.

Preşedintele Evo Morales a criticat Uniunea Europeană, a cărui reprezentant la La Paz şi-a exprimat îndoielile privind ancheta în dosarul uciderii a trei "mercenari" europeni, dintre care unul român, acuzaţi că au pregătit un complot împotriva şefului statului bolivian.

A second job...

Sunt "bugetar"... Din pacate... Si asta din prima zi in care mi-am inceput lucrul "cu carte de munca"...
Mai intai mi-am facut stagiul obligatoriu in meserie... Cu carte de munca, fireste, timp de un an de zile... Mai precis timp de ... 13 luni... Ghinion? Nu stiu... Cert e ca, la un moment dat, am stat o luna si jumatate fara salariu... Cica statul nu avea de unde sa ne plateasca... Asta era prin primavara anului 2000...
Stagiul s-a terminat... in fine... Era normal sa se termine... Trebuia sa ne luam viata in piept, pe plan profesional, independent si pe propriile picioare... Slujbe insa... de unde si cum? Neintrand la o specializare, mi-am depus dosarul pentru somaj. Aveam in continuare 2 optiuni:
1.ori stau in somaj, asteptand pana la urmatorul concurs de intrare in specializare. Asta insemna sa stau "cu burta pe carte", invatand intens, sperand ca voi intra in pregatirea de viitor specialist.
2.ori ma pun imediat "cu burta pe carte", urmarind sa ocup cat mai repede un post, oricare ar fi acela, participand, eventual, la un concurs de intrare in specializare nu de pe pozitia de somer, ci de angajat.
Am optat pentru a doua varianta. Am optat pentru unul din cele 2 posturi de "bugetar", aparute intre timp, avand norocul sa-l ocup. Avantajul era ca urma sa lucrez in oras si sa nu fac naveta la tara, chiar daca salariul era mai modest.
Asta e... Acum mi-am vazut "fluturasul" de salariu... Taierile se simt... Si au trecut ceva ani de cand lucrez, mai greu sau mai usor, dar cu stres si responsabilitate cat cuprinde... Si asta  incepe sa se simta in starea mea de sanatate, care incepe sa cam "scartaie", semn ca ar trebui sa am nesimtirea sau indiferenta sa mai pun "frana" entuziasmului macar din cand in cand. Mi-ar trebui un concediu in care sa-mi permit sa-mi fac de cap, relaxandu-ma. Ar trebui sa citesc enorm, in specialitate si in afara ei, fara stresul ca nu am cu ce sa-mi cumpar carti sau reviste asa cum mi-as dori si cum ar trebui. Mi-ar trebui o alimentatie "ca la carte", care sa-mi dea forta sa merg pana-n panzele albe. Mi-ar trebui macar uneori medicamente sau macar suplimente alimentare care sa ma puna mai viguros pe picioare si sa ma mentina in forma. Dar toate acestea costa, cu mult mai mult peste posibilitatile mele financiare chiar si in absenta "taierilor", daca mi-as pune mintea sa traiesc decent.
Solutia? Un al doilea job, asa cum s-a sugerat "de sus"... Si incep sa ma orientez... Pentru inceput, daca tot am bloguri la dispozitie, ce-ar fi sa le pun "la produs" bani, in urma reclamei facute pe ele? Buna idee, dar munca e cumplit de migaloasa, dar nu renunt. Asta "pana la noi ordine"... Apoi voi vedea ce mai pot face... Sper insa sa fie bine...

Capitalismul adevarat e mort de mult timp; acum traim intr-o oligarhie comerciala

Dacă omenirea în secolul al XIX-lea a îmbrăţişat sâmburii capitalismului adevărat, iar în secolul al XX-lea a experimentat şi socialismul, în prezent, marea majoritate a ţărilor (inclusiv România) nu sunt nici capitaliste, nici socialiste; totul e doar o şaradă.

Adam Smith, care e considerat de mulţi a fi “părintele capitalismului”, a scris în 1776 o carte celebră intitulată “Bogăţia naţiunilor”, în care era criticat mercantilismul maritim şi în care aducea ideea promovării unei pieţe libere în lume. Adam Smith critica cât de departe s-a ajuns, ca doar câteva companii comerciale uriaşe să ajungă să controleze bogăţiile lumii. Nu vă sună această afirmaţie puţin familiară şi în zilele noastre? Şi doar a fost făcută în urmă cu circa 240 de ani!

Capitalismul şi comunismul au între ele un punct comun: niciunul din cele două concepte nu au fost puse INTEGRAL în practică. Comunismul a evoluat într-o formă în care elita nomenclaturistă (ce se lăfăia în bogăţie şi putere) crea impresia maselor de oameni că totul e împărţit în mod egal, când de fapt totul s-a transformat într-o dictatură oligarhică, prin eliminarea clasei mijlocii şi sărăcirea populaţiei. Capitalismul a funcţionat cu acelaşi mit: că toţi avem şansa egală de a avansa pe scara succesului. Numai că de aceste oportunităţi au profitat doar unii privilegiaţi; aşa că, în ultimele decenii, în Occident, încercarea de a instaura un capitalism adevărat a murit încetul cu încetul.

În prezent, economia mondială este una oligarhică, în care marea majoritate a produselor şi serviciilor sunt realizate de un număr redus de corporaţii-gigant, ce nu dau nicio şansă unei competiţii libere şi corecte. În plus, aceste corporaţii se folosesc de mâna de lucru ieftină pentru a oferi produse de slabă calitate, care, în general, nu mai pot fi reparate, stimulându-se astfel un consum exagerat, cu ajutorul unei strategii de marketing înşelătoare. Aceste mari corporaţii domină lumea politică şi au o mare putere în a influenţa deciziile politico-economice luate de fiecare stat în parte.

Adevăraţii capitalişti, antreprenorii de la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX, erau interesaţi să investească în viitor; în prezent, nu se urmăreşte decât profitul cât mai mare şi cât mai rapid. Cum am putea reînvia capitalismul, atât timp cât el a fost îngropat de oligarhii comerciali? Adevăratul capitalism stă în proprietarii de afaceri mici, nu în corporaţiile oligarhice multinaţionale. Dar, ia ghici, cine deţine controlul în societatea omenească actuală: micii afacerişti sau puternicii oligarhi? Răspunsul nu-i greu de ghicit…

Sursa:http://lovendal.net/

http://odorica.blogspot.com/