Joaca de-a fotograful

Saptamana viitoare am o sedinta foto, abia astept. Vreau sa fac primul meu portret colectiv. Abia astept. In sfarsit am gasit oameni care sa-mi pozeze. Abia astept. Mi-am batut niste prieteni la cap pana au acceptat, nu ca ar fi avut de ales...so, saptamana viitoare e una MAAARE pentru mine. Vreau sa incerc decor, putina scenografie, ceva mai teatral. E prima oara cand fac asta, urati-mi succes. Sper totusi sa-mi iasa ceva, sa nu ma agit degeaba. Pana una alta incerc sa-mi fac o documentare, sa incropesc niste idei, un scenariu. Prima oara cand fac asta. Pana acum m-am jucat cu fotografia, n-am facut nimic serios, nimic planificat, doar chestii usoare, portrete si fundal negru. Cu ocazia asta, hai sa va arat cateva din incercarile mele...sper sa va placa. :)
Have fun!
http://www.flickr.com/photos/paradis-in-destramare/
...si chiar sunt...EU
M-am nasct in Tg. Neamt, un orasel de munte- micut, curat si cu idei multe! Am terminat Colegiul National "Stefan cel Mare" sectia filologie. Mi-a placut mult, si consider ca acolo m-am format, ca facultatea....hmm...poate doar faptul ca m-am mutat intr-un oras greoi din toate punctele de vedere in care a trebuit sa ma adaptez repede, ca sa pot rezista ca in rest....!!!???? Dar acum il ador:)
Urasc etichetele puse oamenilor si faptul ca unii ne spunem parerile aiurea de tot despre altii, pe care nici macar nu ii cunoastem destul! Brusc am capatat numele de "admis" in urma examenului de admitere al Facultatii de Psihologie si Stiintele Educatiei din cadrul Universitatii Bucuresti, de ce nu stiu, poate doar pentru faptul ca din copilarie imi ziceam ca vreau sa ajut oamenii??? dar acum degeba...ca acum am ajuns la concluzia ca daca nu te ajuti singur, nimeni nu te ajuta?!
Dar acum imi place la nebunie ca sunt la facultatea asta, mai sunt pentru doar cateva luni si daca as fi din nou in clasa a 12-a cred ca asta as alege din nou, doar poate as schimba orasul...din curiozitate.
Dintotdeauna am vrut sa fac teatru si atat, in asta ma regasesc...dar cred ca si asta e de fapt o forma de a cauta si mai ales de a gasi raspuns la intrebarea "Cine sunt eu?" de fapt.
Analizez lucrurile foarte mult, iau decizii fara sa gandesc prea mult, visez mult cu ochii deschisi, am idei, dar niciodata planuri...aaaa degeaba imi fac planuri, ca doar traiesc in Romania!!!, vorbesc mult, critic, si cred doar in munca proprie, niciodata nu castigi pe spinarea altuia!!! dar sincer, uneori ai senzatia ca poti castiga...mai ales in sesiune....
Nu mai cred in studentul care invata si stie mult timp dupa sesiune ceea ce a acumulat, cred doar in studentii aia care beau 2l de cafea pe zi in sesiune, care au ochii umflati, care isi dau examenele si dupa nu mai conteaza nota ci doar daca au luat "celebrul 5" (desi mie nu-mi place sa iau 5, mie imi place sa iau doar 10, desi asta se intampla doar uneori:D...asa ca sa vedeti ca sunt si modesta uneori:)))...cui nu ii place sa ia doar 10, oare???) si care mai mult ca sigur in momentul in care au predat lucrarea nu mai stiu nimic! Sa fiu sincera, in sesiune imi vine ideile cele mai ingenioase de a petrece timpul liber, de a face rost neaparat de romanul nu stiu care, si un chef nebun de plimbare...
Ador:
- sa scriu
- sa citesc
- copii
- sa joc tenis
- sa ma plimb cu bicicleta si sa merg pe jos
- sa merg la film
- sa cant
- sa rad
- sa imi fac prieteni
- sa iubesc
- sa fiu pupata pe frunte:d
- sa fiu copil
- sa ma imbrac colorat
- sa dansez
- sa ascult muzica
- sa mergul la seminarul de psioterapie
- sa ma duc la biblioteca si sa dau peste o carte interesanta si sa nu mai plec de acolo prea curand
- ador toamna
- ador muntele
- ador sa fotografiez
- sa fac clatite
- etc etc etc
Singurele lucruri de care sunt convinsa total sunt acelea ca Dumnezeu exista si ca orice am face tot murim la un moment dat!!! Restul sunt doar ganduri, idei, vise, iluzii si sperante adesea spulberate de modul in care ne alegem desfasurarea propriei existente...
Nu cred in pedepse divine, cred doar ca absolut tot ceea ce ni se intampla rau, sunt doar consecintele faptelor si alegerilor noastre, ale fiecaruia. Nu e nimeni responsabil de faptele mele, asa cum nici eu nu sunt responsabila de faptele altora.
Sper ca intr-o zi voi scrie o carte, voi juca pe scena si voi transmite celor din sala o invitatie scurta la a visa frumos, la a lasa inima sa vibreze cand iubirea rasuna armonios....si atat!
Iar daca cineva citeste randurile mele, inseamna ca a meritat efortul de a sta in fata laptop-ului...:)
Va multumesc ca existati, tuturor celor care-mi faceti viata frumoasa!:)
Cu drag,
