Demonstratiile de strada din Bulgaria – o tema de meditatie pentru birocratii Uniunii Europene
Evoluţia protestelor de stradă din Bulgaria este deosebit de interesantă din perespectiva consecinţelor politice pe termen mediu și lung şi constituie o temă de meditaţie obligatorie pentru orice guvern din Uniunea Europeană, mai ales pentru guvernul Victor Ponta care conduce o ţară aflată într-o situaţie social-economică relativ asemănătoare cu a Bulgariei.
Protestele cetăţenilor bulgari au fost provocate iniţial de preţul foarte mare al facturilor la energie electrică pentru luna ianuarie. Bulgarii au reacţionat împotriva deteriorării nivelului de trai, dezamăgiți că ”raiul” promis de aderarea țării la Uniunea Europeană se lasă tot mai așteptat. Totuși, lupta bulgarilor pentru o viață mai bună a depășit rapid nivelul revendicărilor economice. Protestatarii au lansat solicitări de natură socială și politică, protestând atât împotriva marilor monopoluri care controlează economia bulgară, cât și a mafiei politice care a transformat instituțiile statului în mecanisme ale corupției și traficului de influență.
Cetățenii bulgari au obținut prin protestele lor demisia guvernului condus de Boiko Borisov, acesta motivându-și demisia prin dorința sa de a evita violențele între protestatari și poliție. Se așteaptă ca președintele Rosen Plevneliev să numească un guvern de tranziție care să pregătească alegerile anticipate în aprilie sau mai, deși protestatarii solicită tot mai intens convocarea unei Mari Adunări Naționale care să adopte o nouă constituție a statului bulgar.
Protestele din Bulgaria nu sunt doar expresia nemulțumirii bulgarilor față de politica propriului guvern, ar fi eronat să privim doar din această perspectivă ce se petrece în Bulgaria. De fapt, mai mult și mai clar decât în cazul protestelor din România, în iarna 2011-2012, protestele bulgarilor sunt îndreptate mai ales împotriva acelor reforme solicitate Bulgariei de către Comisia Europeană și FMI. Bulgarii protestează deci împotriva politicilor europene de integrare și coeziune care sunt întemeiate, la presiunea Germaniei, pe principiul austerității – liberalizarea totală a prețurilor, scăderea subvențiilor și ajutoarelor de stat la energie, agricultură și alte domenii de interes național, restructurări și concedieri masive în sectorul de stat, dereglementarea pieței muncii prin diminuarea drepturilor salariaților etc.
Să ne reamintim că Boiko Borisov este liderul formațiunii GERB – ”Cetățeni pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei”, de orientare pro-europeană, care a câștigat alegerile din Bulgaria pentru Parlamentul European, din mai 2007, iar în iulie 2009 a câștigat alegerile parlamentare naționale. Din 27 iulie 2009, Boiko Borisov a condus un guvern minoritar al GERB, de orientare centru-dreapta. În mai multe rânduri, fostul prim-ministru bulgar a fost acuzat în mass-media că ar fi protejat grupuri de interese care utilizau metode ilegale, de natură mafiotă.
Considerat ca fiind un important partener în Balcani al SUA și lider de orientare pro-europeană, Boiko Borisov a devenit extrem de nepopular pentru cetățenii bulgari prin politica internă promovată de guvernul său și a fost silit, în cele din urmă, să demisioneze. Căderea guvernului Boiko Borisov este o înfrângere pentru strategia unional-europeană în Europa de Est, dar și o pierdere importantă pentru politica externă americană în regiune.
Rămâne de văzut, însă, dacă va funcționa și în Bulgaria mecanismul folosit în România, adică atragerea nemulțumirii populare asupra unui singur individ – cum s-a întâplat cu Emil Boc – pentru salvarea intereselor sistemului. În contextul în care Bulgaria nu are un ”Traian Băsescu” asupra căruia să se exprime cu putere antipatia cetățenilor și pentru a cărui salvare să fie necesară intervenția ”Puterilor garante”, putem crede că această criză se va rezolva ceva mai ieftin pentru marile grupuri de interese care controlează spațiul central și vest-european, decât în cazul crizei de anul trecut din România.
Totuși, să nu uităm de importanța cetățenilor bulgari și de determinarea cu care aceștia par să dorească a continua lupta lor pentru un nivel de trai ridicat. Voința națiunii bulgare încă nu s-a exprimat în toate consecințele sale. Treptat, glasul națiunilor europene începe să fie auzit și deocamdată, sistemul birocratic supra-statal al Uniunii Europene nu dă semne că are capacitatea să înțeleagă și mai ales, să se conformeze dezideratului cetățenilor europeni de a fi concretizate, în viața de zi cu zi, generoasele principiile care stau la baza înființării și funcționării Uniunii Europene.
De Marcel Răduţ Seliște – Vocea Rusiei
Volen Siderov, în vârstă de 56 de ani, a fost reales în fruntea partidului Ataka, în urma Congresului Naţional care a avut loc duminică în Sofia. Organizatorii au dorit astfel ca evenimentul să coincidă cu celebrările dedicate Zilei Naţionale a Bulgariei.
Nu veti auzi prea multe stiri cu ce se intampla la bulgari in presa romaneasca. Exista un silentio stampa suspect de ordonat care nu face decat sa ne intareasca si mai mult convingerile ca presa romaneasca nu are personalitate, caracter, menire, ba chiar are exclusiv un scop de instrument de manipulare in mana papusarilor.
Liderul partidului naţionalist