:: O zi din viata

Titlu: O zi din viata
Autor:: troskplosk
Articol: O raza de soare ii mangaie parul si coboara apoi pe obraz incalzindu`l…tusi de cateva ori…deschide ochii usor si priveste in jur,incepe o noua zi,isi spune si mai leneveste pentru cateva secunde sub pledul calduros…se ridica apoi de pe treptele cladirii unde si`a petrecut noaptea,se scutura incercand sa alunge si ultima farama din plasa aruncata de Morfeu seara trecuta.
Oameni,zgomot,tumultul strazii…toate o inconjoara…isi face curaj,strange pledul vechi ce i`a folosit drept adapost cu grija si`l ascunde sub scari,e o comoara mult prea pretioasa ca sa`si permita sa o piarda,iarna e pe sfarsite si primavara se apropie intradevar dar frigul inca nu s`a dus concluzioneaza zambind amar...se apleaca,isi leaga sireturile putrezite de la ghete si spera in sinea ei sa nu mai fie nevoie mult timp sa umble cu pungi bagate in picioare pentru a compensa locurile pe unde`i intra apa in incaltari…se ridica…tusi de cateva ori…isi aseaza mai bine pe ea haina lunga pana in pamant pe care probabil o doamna bine a purtat`o cu multi ani in urma la o petrecere simandicoasa,isi sumeteca manecile mult prea lungi pentru statura ei si privii cu ochii ei mari si curiosi de copil strada…va trebui sa merg sa gasesc ceva sa mananc observa atunci cand stomacul incepu sa o supere...si traversa strada tusind…
Ajunse la imensul container din spatele restaurantului de unde adesea isi procura hrana si observa cu uimire ca de aceasta data capacul e ridicat si cineva,a carei identitate nu reusi sa o distinga arunca de zor afara cutii,sticle goale si resturi dintr`un vechi televizor…tusi scurt de cateva ori….se apropie timida si incerca sa zareasca persoana care ii ocupase "restaurantul personal" cum ii placea ei sa denumeasca in inocenta`i caracteristica acea pubela de gunoi…si in acel moment un cap ciufulit se iti si o privi mirat...era un baiat de aproximativ varsta ei,cu fata murdara si parul naclait…il intreba cum il cheama si ce cauta iar el ii facu niste semne care la inceput ii pareau de neinteles…repeta intrebarea si primid drept raspuns din partea lui aceleasi semne realiza ca baiatul cel ciufulit nu putea vorbi…e mut,isi spuse ea tragandu`se initial spre inapoi…e mut,dar nu e ciumat,nu e vina lui..isi facu` curaj,se apropie de el si cotrobaind prin buzunarele hainei lungi ce matura trotuarul atunci cand pasea scoase o bucatica de ciocolata gasita cu multa vreme in urma si pastrata pentru un "evenimet cu totul special"…asta e evenimentul,isi spuse si ii intinse ciocolata baiatul,iar el o lua…ii zambi afectos si ii multumi din ochi rupand apoi mica bucatica in doua si oferindu`i jumatate din ea inapoi….
O prietenie sincera si devotata parea sa se lege intre ei,o prietenie intre doi copii ai nimanui care`si uneau singuratatile si tristetile incercand sa`si aline unul altuia durerea provocata de lumea din jur care`i privea ca pe niste paria ai societatii,niste "neajunsuri" care n`ar fi trebui sa existe….
Baiatul o lua de mana dupa ce iesi din container si ii arata prin semne inima si apoi facu palmele caus…nu intelege,gandi el …o trase in lateral si atunci ochii fetitei se luminara brusc…un catelus mic se uita la ea cu ochii ca doua migdale…asta voia sa`mi spuna,catelusul e sufletul lui,zambi,lua micutul pui in brate si ii dadu partea ei de ciocolata iar acesta o rasplati lingandu`i mainile si fata…zambi fericita si continua sa`l mangaie in timp ce un acces de tuse rebela o cuprinse…
Si`au petrecut ziua impreuna,doi copii imbracati cu haine murdare alergand prin parc…lipindu`si nasul de vitrinele magazinelor cu prajituri si jinduind la ele...uitandu`se cum parintii vin,isi iau odraslele de la scoala in masini luxoase si cum apoi se retrag in casele calduroase…
Inserarea incepu sa se lase peste oras iar cei doi copii si catelul ce se odihnea acum intr`unul din buzunarele mari ale hainei ei se indreptara catre treptele de unde plecase dimineata…ajunsera acolo,scoasera pledul rupt si peticit si isi facura culcus pe scari punand intre puiul de catel si incalzindu`l cu,caldura trupurilor …o tusete seaca o cuprinse pe copila,iar el incerca sa o ajute batand`o usor pe spate…intr`un final el adormi ascultand zgomotul orasului…
O raza de soare ii mangaie parul si coboara apoi pe obraz incalzindu`l…deschide ochii usor si priveste in jur…o noua zi incepe iar de aceasta data nu va mai fi singur…acum are alaturi un catel si`o are alaturi pe ea,o copila sarmana la fel ca si el,o copila a nimanui,o copila parca plamadita din zumzetul strazii…cu ochii mari,zambitori si plini de speranta…
Se intoarse catre ea si o misca usor…nici o reactie..doarme inca,gandi..o scutura iar..si iar…si nici o reactie…se ridica…un fior de spaima il strabatu atunci…o trase spre el si o privi…un firicel de sange i se prelingea de pe buzele impietrite intr`un zambet… iar ochii ii erau mari…si impietriti…
--
Visitor Ip: 89.47.53.123