Si-a impuscat vecinii

Un fost militar si-a impuscat mortal vecinii tigani (FOTO)

autor: FrontPress 19.03.2013

Un bărbat a deschis focul asupra membrilor unei familii de ţigani în Sofia, omorând două persoane şi rănind grav alte două. Potrivit postului bulgar bTV, agresorul este un fost militar. Ivan Kalukov a intrat luni în casa vecinilor şi a început să tragă, după care a încercat să se sinucidă, fiind în stare gravă.

Poliţia a refuzat să dezvăluie apartenenţa etnică a agresorului în vârstă de 67 de ani. Conform anchetatorilor, este vorba de o “dispută între vecini”.

Scandalul a început după ce mai mulţi ţigani au aprins câteva anvelope din cauciuc. Deoarece vecinii s-au plâns de fumul gros şi de gălăgie, fostul militar a încercat să-i convingă să stingă focul. Discuţia a degenerat într-o ceartă de proporţii, totul culminând cu o vărsare de sânge. Bărbatul a intrat în curtea vecinilor și a împușcat doi tineri (de 22 și 26 de ani) și două femei (de 29 și 56 de ani).

Tensiunile etnice din ţara vecină sunt în creştere în ultima perioadă, autorităţile avertizând şi asupra faptului că ţiganii ar putea deveni în viitor etnia majoritară din Bulgaria. În condiţiile în care populaţia îmbătrâneşte de la an la an, cercetătorii de la Institutul pentru Statistică Demografică sunt îngrijoraţi că bulgaii vor ajunge să reprezinte doar o etnie minoritară în propria ţară.

Conform recensământului din 2001, în Bulgaria ar trăi 370.000 de ţigani. Estimările neoficiale indică însă un număr mult mai mare, care merge până la 7-800.000 de ţigani, însumând peste zece procente din totalul populaţiei de puţin peste 7.000.000 de persoane. În Bulgaria, alte zece procente din populaţie sunt reprezentate de minoritatea turcă. Sursa: FrontPress.ro

Cronologia tiganilor(pentru cei interesati)

 Scrurta cronologie a tiganilor in istoria Romaniei

 • Prima atestare documentară a robiei romilor pe teritoriul românesc datează din 3 octombrie 1385. La acea dată, domnitorul Dan Voda confirmă dania de „40 salaşe de aţigani“ daruiţi Mănăstirii Vodiţa de către domnitorul Vladislav, cu aproximativ 20 de ani înainte: „40 de salaşe de aţigani să fie slobozi de toate slujbele şi dajdiile de venitul domniei mele“.

 • În Transilvania, în jurul anilor 1400 (în timpul lui Mircea cel Bătrân), un boier Costea, stăpânea în Ţara Făgărasului satele Viştea de Jos, Viştea de Sus şi jumătate din Arpaşul de Jos, „precum şi 17 tigani de cort“? (Documenta Romaniae Historica, B, Moldova, I, Bucureşti, 1975, p. 32-33).

 • În Moldova, romii sînt amintiţi pentru prima dată într-un act din 2 august 1414? Informaţia se găseşte într-un document din timpul lui Alexandru cel Bun, care dăruieşte trei sate lui Pan Toader Pitic „pentru credincioasă lui slujba: un sat la Cobila, unde este casa lui, unde [este] a fost Veris Stanislav, iar alt sat la gura Jeravatului, unde cade în Bîrlad, anume unde au fost cneji de ţigani Lie şi tiganestii, iar al treilea sat pe Bîrlad, unde are altă casă a lui, unde sunt cneji de ţigani Tamaş şi Ivan“. (M. Costachescu, Documente moldoveneştii înainte de Ştefan cel Mare (1374-1437) vol I, Bucureşti, 1931, p. 103-105).

 • În anul 1422, regele Sigismund al Ungariei a acordat voievodului Ladislau privilegiul de a circula liber prin ţară „împreună cu ceata să de ţigani”? (Hurmuzachi, vol. I/2 p. 527).

 • În anul 1424, prin Constituţia dată de împăratul Sigismund, Romilor de la oraşe li se dădea o jurisdicţie proprie, pusă sub autoritatea unui voievod? Balthazar de Bornemisza (căpitanul general al Transilvaniei) le conferă lui Mathias Nagy şi Thomas de Aiud voievodatul ţiganilor din toată Transilvania”. (V.Ionescu, Romii în Istoria României, Bucureşti, 2002, p. 32). Fiecare ceata de ţigani avea un şef propriu, care se numea jude (giude) sau vătaf în Moldova şi Ţara Româneasca şi voievod în Transilvania. Voievodul era ales dintre bărbaţii cei mai puternici şi mai înţelepţi din grup. El se bucura de o ascultare deplină din partea grupului. Tot din acea perioadă, avem informaţii despre romii gabori din Transilvania. Numele acestui subgrup se pare că vine de la Gabriel (Gábor) Betleen, care le oferise unele drepturi. Primele atestări ale acestui subgrup datează din anul 1424, odată cu înfiinţarea demnităţii de „voievod al ţiganilor“, şi care avea ca însemne ale onorabilităţii tahtai-ul („paharul puterii“) şi pălăria cu boruri largi. În anul 1588, Dieta Ardealului desfiinţează primul voievodat al romilor. Ca urmare, romii nu mai plăteau, că până atunci, impozite voievodului lor.

 • Din aprilie pînă în august 1595, domneşte, în Moldova, Stefan Răzvan, domnitorul de etnie roma, care a fost alături de Mihai Viteazul în lupta să împotriva marelui Imperiu Turcesc? „Acest Răzvan era născut în Moldova, dintr-un tată ţigan şi o mumă moldoveanca. El intrase de tînăr în armia polonă şi, deosebindu-se printr-o vitejie ne obicinuita în războiul polonilor cu muscalii, fu din simplu soldat ridicat la cele mai înalte trepte ostăşeşti de craiul Poloniei, Stefan Băutori. În urma întorcîndu-se în Moldova, intra în slujba lui Aron Vodă, care îi dete rangul de aga şi îl trimise la mai 1593, sol la Sigismund Batori (...)Născut ţigan,dintr-un neam osîndit de veacuri la robie, el fu încă o dovadă puternică ca în ochii providenţei nu sunt popoare alese şi popoare osîndite, ca ea răspîndeşte deopotrivă îndurările sale peste toţi oamenii, fără osebire de naţie şi clasă, puind pe fruntea fiecărui pecetea dumnezeirii şi declarîndu-l cu drepturi deopotrivă ca toată omenirea, în libertate,la egalitate, la virtute şi la adevăr”. (N. Bălcescu, Românii supt Mihai Voievod Viteazul, Junimea, Iaşi, 1988).

 • La 1 decembrie 1599, „o ceata de lautari-tigani, cîntînd imnuri naţionale“, a fost prezentă la intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia? “Intrarea marelui domnitor în cetatea ardeleana „s-a făcut în sunetul viorilor ţigăneşti care ştiau să cînte pentru toate ceasurile din viaţa omului, ceea ce denotă că alături de cei 8 trîmbiţaşi care mergeau înainte erau şi viori ţigăneşti“. (Istoria Românilor: Chipuri şi Icoane, N. Iorga, p. 72).

 • Împărăteasa Maria Tereza (1740-1780) a decretat încă din anul 1758 legarea de un loc pentru plătirea de impozite a romilor din Banat şi Ungaria, şi a început un program de asimilare a acestora? Astfel:
 - „ţiganii nu puteau deţine cai şi căruţe,
 - tinerii peste 16 ani puteau fi supuşi serviciului militar,
 - ţiganii trebuiau să plătească impozite; În anul 1761, numele de maghiar este înlocuit cu ţărani noi (neubauer)
 - în anul 1767 se desfiinţează jurisdicţia voievodului asupra ţiganilor, - este interzisă folosirea limbii tiganasti, sunt interzise portul şi ocupaţiile specifice ale ţiganilor,
 - în anul 1773 sunt interzise căsătoriile intre ţigani, iar căsătoriile mixte sunt reglementate strict,
 - copiii de peste 5 ani urmează să fie ridicaţi şi încredinţaţi unor familii ne-tigane“. (Viorel Achim, Ţiganii în Istoria României, Ed. Enciclopedică, Bucureşti,1998).

 • În anul 1766, la 22 ianuarie, în Moldova, Alexandru Ghica Voievod aprobă prin Hrisovul sau domnesc eliberarea robilor care au fost credinciosi stapânului? „un Ţigan ce de copil mic îl va lua stpânul sau în casa lui îi va sluji cu credita şi cu dreptate pînă va veni la vîrstă cu aceia, şi apoi stăpînul lui pentru cea cu credinţa şi cu dreapta slujba, ce au avut de la dînsul intru atîţi ani se va milostivi asupra lui şi-l va ierta de robie ...“. (Nicolae Grigoras, Robii în Moldova. Anuarul Institutului de Istorie şi Antropologie A.D. Xenopol, Ed. Academiei, Iaşi, 1967).

 • La 12 septembrie 1782, Împăratul Iosif al II-lea (1780 -1790) a instituit un regulament numit De Regulatione Zingarorum, prin care reglementa statutul romilor din Transilvania? Astfel:
 - se interzice ţiganilor să mai locuiască în corturi; folosirea limbii ţigăneşti se pedepseşte cu 24 de lovituri de bâta,
 - cerşitul este interzis,
 - copiii de ţigan să fie daţi la şcoală şi să nu mai umble goi,
 - copiii de sexe diferite să doarmă separat,
 - ţiganii să frecventeze biserică duminica şi în zilele de sărbătoare,
 - să asculte de sfaturile preoţilor,
 - În ceea ce priveşte mâncarea, îmbrăcămintea şi limba, ţiganii să urmeze
 obiceiul locului,
 - nici un ţigan să nu mai deţină cai,
 - autorităţile săteşti să nu mai permită nici unui ţigan să trândăvească,
 - ţiganii sînt obligaţi să se ocupe de agricultură, altfel vor fi pedepsiţi,
 - li se permite să se ocupe de muzica lor doar atunci cînd nu este de muncă la câmp. (Viorel Achim, Ţiganii în Istoria României, Ed. Enciclopedic`, Bucureşti,1998).

 • În data de 19 iunie 1783, la Cernăuţi, Împăratul Iosif al II-lea a dat un ordin prin care robia era desfiinţată în Bucovina? A fost, însă, extrem de greu să fie aplicat acest ordin pentru că boierii şi mănăstirile nu voiau să renunţe la o mână de lucru neplătită şi care se afla la dispoziţia lor. Ei argumentau că starea de robie este „cea mai potrivită pentru ţigani, fiind în avantajul ţiganilor“. (Viorel Achim, Ţiganii în Istoria României, Ed. Enciclopedic`, Bucureşti, 1998).

 • La 22 august 1785, Iosif al II-lea dă o patenţă prin care desfiinţează robia în Ardeal? Deşi nobilimea maghiara s-a opus puternic acestei măsuri, un an mai tîrziu, „În 1786, s-a dat o ordonanţă imperială privind servitorii. Raporturile lor cu stăpânii trebuiau să fie voluntare şi să se bazeze pe un contract cu aceştia“. (P. Petcu, D. Grigore, M. Sandu, Istoria şi tradiţiile romilor, Manual, Ed. Ro Media,Bucureşţi, 2003, p. 57).

 • Într-o scrisoare din 1812, adresată lui Petru Maior de către Ion Budai-Deleanu, reiese că cei doi corifei ai Şcolii Ardelene aparţineau etniei rome ? „… am să-ţi aduc aminte cum că eu învăţând latineşti, italieneşte şi frantozeste, întru care limbi se afla poesii frumoase, m’am îndemnat a face o cercetare: de s’ar putea face s’in limba noastră, adică în cea româneasca (căci a noastră, cea ţigăneasca, nu se poate scrie şi puţini o înţeleg) cevas asemene; (…) Cea mai de pe urmă, să ştii că fiind eu ţigan ca şi tine, am socotit cuvios lucru de a scrie pentru ţiganii noştri, ca să preceapa ce feliu de strămoşi au avut/şi să să înveţe a nu face şi ei doară nebunii asemene, cînd s-ar întîmpla să vie cîndva la o tâmplare ca aceasta. Adevărat că aş fi putut să bag multe minciuni lăudînd pe ţigani şi scornind fapte care ei n-au făcut, cum fac astezi istoricii unor neamuri, care scriind de lăudând de începutul norodului sau, să sue până la Dumnezeu şi tot lucruri minutate bârfesc. Dar eu iubesc adevărul”. Sursa: D.Grigore, P.Petcut, M.Sandu, Istoria şi tradiţiile minorităţii romani. Manual pentru Clasele a VI-a [i a VII-a, MEC, Ed. Sigma, Bucureşti, 2005, p.48.

 • În anul 1821, în timpul revoluţiei condusă de Tudor Vladimirescu, un taraf de lăutari a fost masacrat alături de „batalionul sacru“? „În bătălia de la Drăgăşani, batalionul sacru care trebuia să se jertfească în această luptă, înainta având în fruntea să şi muzica de ţigani a boierului Constantin Golescu, pe care o luase de la Colintina“ (N. Iorga, Izvoarele contimporane asupra mişcării lui Tudor Vladimirescu, Bucureşti, 1921, p. 307).

 • În anul 1822, la 6 noiembrie, 200 de romi lăutari au participat la intrarea lui Grigore Ghica în Bucureşti? „În rândul al şaptelea, în făta domnului, venea armaşul călare, cu ofiterii săi şi înconjurat de peste 200 de ţigani, cântând din tot felul de instrumente şi îmbrăcaţi de asemenea bine, întocmai ca burghezii“. (George Potra, Contribuţiuni la istoricul ţiganilor din România, Mihail Dascăl Editor, Bucureşti, 2002, p.124).

 • În anul 1831, Regulamentului Organic din Ţara Româneasca era anexat şi un Regulament pentru îmbunătăţirea soartei ţiganilor statului ? Acesta urmărea:
 - lichidarea nomadismului,
 - statornicirea ţiganilor şi deprinderea lor cu lucrarea pămîntului,
 - repartizarea a câte 5-6 familii de ţigani într-un sat pentru a-i dispersa,
 - limitarea libertăţii lor de mişcare.

 • În Moldova, s-a adoptat „Reglementul pentru statornicirea ţiganilor“ prin care se dorea „aşezarea ţiganilor statului pe moşiile particulare, proprietarii asigurându-le teren şi gradina, dar şi să le înlesnească construirea de case“. (Regulamentele Organice ale Valahiei şi Moldovei, Bucureşti, 1944, p. 19, 26,191,194).

 • În anul 1843, la 22 martie, în Ţara Româneasca a fost dată prima lege prin care au fost eliberaţi robii domneşti: „Lege pentru desfiinţarea dajnicilor de sub adminstratia Vorniciei Temniţelor şi trecerea lor sub administraţia ocârmuitorilor de judeţe“? „După ce aceşti oameni vor fi pe deplin asimilaţi sub aspect fiscal cu plugarii sateni, zeciuiala lor intră în cutiile satelor, iar prin fondul de răscumpărare a ţiganilor particulari Visteria va da doar 47.600 lei“. (Analele Parlamentare ale României, XII/1, Bucureşti, (1890-1915), p. 301-304).

 • În anul 1844, la 31 ianuarie, în Moldova au fost eliberaţi robii manăstireşti? Mihail Sturdza adoptă legea „pentru regularisirea ţiganilor mitropoliei, a episcopiilor şi manăstirile în deobşte“, în baza cărora romii care erau robi manăstireşti deveneau liberi. Acum ei aveau şi dreptul de a se căsători cu români. „Dările adunate de la aceşti ţigani formează un fond special destinat răscumpărării ţiganilor robi pe care particularii şi scot la vânzare“. (Analele Parlamentare ale României, XII/2, Bucureşti, (1890-1915), p. 424).

 • În anul 1844, la 14 februarie, în Moldova, a fost votată legea prin care romii domneşti deveneau liberi, având aceleaşi drepturi ca şi moldovenii? „Ţiganii sunt scutiţi de bir timp de un an, iar de toate celelalte îndatoriri către stat ale locuitorilor dajnici timp de trei ani de la aşezare. Scutirile sunt valabile şi pentru ţiganii deja aşezaţi, şi se aplică începând cu momentul în care s-a petrecut aşezarea lor“. (Analele Parlamentare ale României, XII/2, Bucureşti, p. 521-523).

 • În anul 1844, Cezar Bolliac (1813-1881) publică, în „Foaie pentru minte, inimă şi literatură“, o „Scrisoare ...“ prin care militează pentru cauza romilor? „Veniţi domnilor, veniţi toţi câţi aţi pus odată mîna pe condei, porniţi de un sentiment nobil, profesori, jurnalişti şi poeţi, veniţi să facem pentru întâia oară o cauză comună, cauza ţiganilor şi să ne luptăm pentru slobozenia lor: religia, interesul statului şi duhul înaintării noroadelor ne va fi în ajutor“. („Foaie pentru minte, inima şi literatura“, nr. 40/2.10.1844, p. 315-316).

 • În anul 1847, la 11 februarie, au fost eliberaţi „toţi ţiganii mitropoliei, ai episcopiilor, ai mănăstirilor şi metocurilor, ai bisericilor şi ai oricărui alt aşezământ public“ din Ţara Românească? „se desrobeau, fără indemnitate, ţiganii mitropoliei, episcopiilor, manăstirilor şi aşezămintelor publice, fără deosebire, câte se află pe cuprinsul Ţării Româneşti“. (I.C.Filitti, Domniile sub Regulamentul Organic, Bucureşti, 1915, p. 86).

 • Revoluţionarii paşoptişti din Ţara Româneasca cuprinseseră în Programul lor din 9 iunie 1848 şi „desrobirea ţiganilor prin despăgubire“, punctul 14 din Proclamaţia de la Islaz. Ei au declarat, în 1848, la 26 iunie, dezrobirea robilor boiereşti/particulari şi au constituit „Comisia pentru liberarea robilor“, formată din Cezar Bolliac, Ioasaf Znagoveanu şi Petrache Poenaru. (Cornelia Bodea, 1848 la români. O istorie în date şi mărturii, Bucureşti, 1982, p. 536-537). Revoluţia a fost, însă, înfrântă de către Fuad Pass, iar caimacamul Ţării Româneşti hotărăşte „ca toate acturile slobozite în vremea revoluţiei în privinţa ţiganilor particularilor rămân desfiinţate şi că bileturile slobozite fiecăruia din acei ţigani de la 11 iunie din urmă până la 13 septemvrie curgător să se ia înapoi şi să se desfiinţeze“. (George Potra, Contribuţiuni la istoricul ţiganilor din România, Mihail Dascăl Editor, Bucureşti, 2002, p. 110). De altfel, şi în „Dorinţele Partidei Naţionale în Moldova“, revoluţionarii moldoveni au cerut, în august 1848, la Cernăuţi, desfiinţarea robiei. (Cornelia Bodea, 1848 la români. O istorie în date şi mărturii, Bucureşti, 1982, p. 661).

 • În anul 1855, la 10 decembrie, în Moldova, domnitorul Grigorie Alexandru Ghica (1849 -1856) abolea robia prin „legiuirea pentru desfiinţarea sclaviei, regularea despagubirei şi trecerea emancipaţilor la dare“? Prin această lege ţiganii boiereşti sunt declarati liberi. „Proprietarii urmau să încaseze o despăgubire, care era de 8 galbeni pentru lingurari şi vatrasi şi 4 galbeni pentru lăieşi..Dintr-un raport al Departamentului de finanţe al Moldovei din iunie 1856 reiese că 334 de proprietari au cerut despăgubiri pentru foştii robi, iar 264 au renunţat la ele“. (Viorel Achim, Ţiganii în Istoria României, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1998).

 • În anul 1856, la 20 februarie, în Ţara Românească, domnitorul Barbu Ştirbei (1849 -1856) abolea robia prin „Legiuirea pentru emanciparea tuturor ţiganilor din Principatul Ţării Româneşti“? Prin această lege era desfiinţată robia romilor boiereşti. Proprietarilor li se acordă o despăgubire de 10 galbeni pentru fiecare individ. Numărul acelor boieri care nu au pretins nici o despăgubire de la stat este de 420, iar al ţiganilor liberaţi de ei - 2611. (George Potra, Contribuţiuni la istoricul ţiganilor din România, Mihail Dascăl Editor, Bucureşti, 2002).

Puradeii tiganilor

PURADEII tiganilor cocalari din Banat! Mostenitorii clanurilor se pozeaza cu pistoale, teancuri de euro si masini de lux (FOTO)

autor: FrontPress 06.03.2013

Capitala Banatului a exportat în Occident noua generaţie de ţigani din Timişoara, născuţi în România, dar crescuţi în Germania. Ei sunt copiii şefilor de clanuri de baştani din oraşul de pe Bega, moştenitorii şmecherilor care au palate în Timişoara.

Nico, aspiratorul femeilor, Simon zis Alpacino, Kennedy Fermecătorul, Corleone Cârpaci, Toni Montana Stancu. Ei sunt doar câţiva dintre micii pui de ţigani din capitala Banatului, care se pozează cu pistoalele pe Facebook.

Ei trăiesc în Germania, în palate şi maşini de lux, poartă numai haine de firmă, numără teancurile de euro şi îşi doresc să fie mafioţi ca Toni Montana, personajul interpretat de Al Pacino în “Scarface” sau ca “Don Corleone”, personajul din “Naşul”.

Micii ţigani au toţi Iphone şi adoră să se fotografieze alături de Nicolae Guţă, Adrian Minune sau Florin Salam, maneliştii preferaţi în care părinţii lor aruncă zeci de mii de euro la fiecare paranghelie.

Moştenitorii clanurilor ţigăneşti Cârpaci, Stancu, Căldăraş, care au zeci de palate şi zeci de milioane de euro în Banat se fotografiază în jilţuri poleite cu aur sau în blănuri de mii de euro. De pe Exclusiv TM

  

Istoria tiganilor

Elevii ROMANI ar putea sa fie OBLIGATI sa invete istoria TIGANILOR la scoala

autor: FrontPress 05.03.2013

Elevii români din ciclul gimnazial ar putea să fie obligaţi, începând de anul viitor, să înveţe pentru o materie suplimentară. Este vorba de istoria celor 18 minorităţi naţionale recunoscute oficial în România. Propunerea legislativă inedită a venit din partea liderului Partidei Romilor, deputatul Nicolae Păun. Acesta îndeplineşte şi funcţia de preşedinte al Comisiei pentru Apărarea Drepturilor Omului din Parlamentul de la Bucureşti.

Nicolae Păun îşi argumentează propunerea prin faptul că predarea istoriei minorităţilor naţionale ar duce la eliminarea prejudecăţilor în rândul populaţiei majoritare.

„În primul rând voi depune acestă lege întrucât, în legea fundamentală, Constituţia României, scrie clar că minorităţile conlocuitoare sunt parte constitutivă a României. Cred că este obligatoriu ca toți copiii să ştie istoria celor alături de care trăiesc şi ce contribuţie au avut la dezvoltarea acestei ţări. Mai cred că atunci când cineva îl cunoaşte pe cel de lângă el, cu trecutul lui nu va mai judeca doar după ureche, ci se vor avea alte raportări fie că e ţigan sau ungur. În acest fel, vom reuşi să colaborăm mai bine şi să eliminăm anumite animozităţi care ne fac viaţa nu tocmai roză”, a declarat deputatul ţiganilor pentru ziarul Libertatea.

Minorităţile naţionale considerate tradiţionale în România sunt (în ordine descrescătoare după numărul de persoane): ţiganii, ungurii / secuii, ucrainienii, germanii (saşii şi şvabii), ruşii lipoveni, turcii, tătarii, sârbii, slovacii, bulgarii, croaţii, grecii, evreii, cehii, polonezii, italienii, armenii şi ceangăii. Sursa: FrontPress.ro

Tiganii dirijaza Timisoara

Muzeu

Primul muzeu al culturii tiganesti va fi inaugurat in Bucuresti

autor: FrontPress 17.02.2013

“Muzeul Culturii Romilor din România” va fi inaugurat luni, de la ora 11.00, la Primăria Sectorului 6 din Capitală, evenimentul fiind organizat în contextul “Zilei dezrobirii romilor” (20 februarie 1856). Aceasză instituţie va fi prima de acest fel din ţara noastră.

Asociaţia Romano ButiQ şi organizaţia KCMC, în parteneriat cu Ministerul Culturii, Primăria Sectorului 6 şi Şcoala Naţionala de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), sunt factorii implicaţi care au pus bazele acestui proiect inedit.

“Nevoia înfiinţării unei astfel de instituţii pleacă de la faptul că, de cele mai multe ori, atunci când se discută la nivel public despre etnia romă, cunoaşterea este înlocuită de prejudecăţi şi stereotipuri. În acest context, iniţiatorii proiectului consideră că este necesară existenţa unui Muzeu al Culturii Romilor de tip forum, nu doar o înşiruire de artefacte reprezentative, ci un ansamblu dinamic de idei şi poveşti ilustrate prin obiecte, instalaţii şi oameni, în aşa fel încât muzeul să genereze o reală dezbatere pentru toate nivelurile de public – publicul larg, jurnalişti, elevi, studenţi, profesori, mediul academic etc”, se arată într-un comunicat de presă, citat de Mediafax.

Muzeul va fi amplasat pe un spaţiu oferit de Primăria Sectorului 6 şi va fi construit de KCMC, împreună cu Asociaţia Romano ButiQ.

Data de 20 februarie a fost declarată oficial “Ziua dezrobirii romilor din România”, prin legea nr. 28 din 11 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial din 15 martie 2011.

Sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, la 20 februarie 1856 se elibera ultima categorie de robi, cei ai particularilor, acordându-se despăgubiri proprietarilor prin “Legiuirea pentru emanciparea tuturor ţiganilor din Principatul Ţării Românesti”, aceasta fiind practic prima mare reformă socială a Principatelor Române. Dezrobirea tiganilor figura ca un punct important în politica vremii, emanciparea robilor ţigani fiind menţionată şi în programul revendicărilor revoluţionarilor de la 1848.

În realitate cea mai numeroasă minoritate etnică din ţara noastră, ţiganii au ieşit la recensământ doar 619.000, adică 3,2 la sută din populaţia stabilă a României, faţă de 535.000 câți au fost numărați în 2002. Cifra este clar falsă, estimările neoficiale indicând cel puţin 2 sau chiar 3,5 milioane, la care se pot adăuga alte câteva milioane de persoane care provin din familii mixte. Deasemenea în ultimii 10 ani ţiganii au fost singura etnie care a înregistrat o creştere demografică, comparativ cu românii şi restul naţiunilor conlocuitoare. Sursa: FrontPress.ro

Cluj-Napoca

Cluj-Napoca, de la capitala EUROPEANA a tineretului si culturii la capitala regionala a TIGANILOR

autor: FrontPress 14.02.2013

O ştire despre dorinţele ţiganilor clujeni, la început m-a amuzat, dar apoi am luat-o în serios, nu cu bucurie, ci cu o reflecţie analitică matură. Prim-vicepreşedintele Partidei Romilor Pro Europa Cluj, Aurel Pascu, doreşte desemnarea municipiului Cluj-Napoca drept “capitală” a ţiganilor din România, după finalizarea procesului de regionalizare.

Prim-vicepreşedintele Partidei Romilor Pro Europa Cluj, Aurel Pascu, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că la Cluj-Napoca ţiganii au la dispoziţie mai multe posibilităţi de integrare socială şi dispun de locuri în şcoli şi universităţi. “Dacă se va ajunge la regionalizare, iar România va fi împărţită în opt regiuni, noi am dori ca municipiul Cluj-Napoca să devină capitala romilor din România, pentru că aici romii au mai multe posibilităţi de integrare socială. Cluj este un centru universitar important, avem locuri pentru romi, sunt mulţi studenţi romi, sunt mulţi elevi romi la liceele şi şcolile din municipiu. La Cluj-Napoca nu avem regi şi împăraţi romi, nici bulibaşă, nu există clanuri care să creeze probleme autorităţilor locale, nu avem un stabor al romilor şi nici nu se înregistrează un număr mare de infracţiuni săvârşite de romi. Ne-ar avantaja acest statut de capitală a romilor din România, mai ales că municipiul Cluj-Napoca va fi şi capitala viitoarei regiuni de nord-vest”. El a adăugat că propune Guvernului înfiinţarea, în fiecare centru de regiune, a unui oficiu regional pentru ţigani, care se va ocupa de gestionarea şi rezolvarea problemelor cu care se confruntă romii din punctul de vedere al educaţiei, sănătăţii, locurilor de muncă şi al locuinţelor. Potrivit lui Pascu, Partida Romilor Cluj susţine varianta cu opt regiuni, care ar asigura o absorbţie mai bună a fondurilor europene, şi se opune variantei de regionalizare avansată de UDMR.

Iniţial propunerea liderului Aurel Pascu de la Partida Romilor pare o ironie sau poate fi interpretată ca un contra-atac la dorinţele de regionalizare sau autonomie ale maghiarilor şi secuilor. În concepţia comunităţii ţiganilor se pune întrebarea aproape firească: De ce secuii care au ieşit la recensământ numai 550 de persoane au drept la autonomie şi ei, ţiganii, cu peste 600 de mii recenzaţi nu au dreptul acesta? Sigur că secuii maghiarizaţi cu ungurii din Ardeal sunt peste un milion din punct de vedere statistic, aşa cum ţiganii sunt circa un milion şi jumătate conform unelor statistici, care nu sunt publice. În această logică, de ce ungurii au dreptul să ceară regionalizare, capitală regională sau autonomie şi ţiganii nu, deşi sunt mai mulţi ca urmaşii lui Arpad în România.

Poate nu întâmplător ţiganii clujeni au propus Cluj-Napoca ca şi capitală regională a ţiganilor. În utimii ani, datorită natalităţii slabe a românilor şi ungurilor, dar şi a emigraţiei masive datorită crizei economice în Cluj-Napoca, numărul ţiganilor a crescut considerabil. E de ajuns să te plimbi în cartierele Mănăştur, Mărăşti, Bulgaria sau Someşeni ca să observi că pe anumite străzi ţiganii au devenit majoritari. În centrul istoric, în casele goale rămase în urma emigrării ungurilor s-au aşezat familii numeroase de gabori. E de ajuns să te plimbi ziua pe str. Clinicilor şi vei vedea că numărul ţiganilor cu pălării şi a ţigăncilor cu fuste înflorate este mai mare decât cel al românilor şi ungurilor. Mai mult, industria clujeană e la pământ. Ultima fabrică de bere din oraş se demolează, Terapia a devenit mai mult un depozit de medicamente, iar GUG-ul sau Sanex sunt legende ale trecutului ceuşist. Nici Farmecul nu mai e ce a fost. Numai BT prosperă pe dobânzile românilor. Dacă Clujul nu ar fi oraş universitar să atragă studenţii din întreaga ţară, acest oraş cu toată infatuarea ardelenească ar fi un fel de Turda sau Câmpia Turzii.

Tot mai mulţi clujeni părăsesc ţara ca şi ceilalţi români, datorită lipsei unui proiect economi viabil şi al unui model de societate atractiv pentru viitor. De vină este întreaga clasă politică fesenistă pentru situaţia demografică dezastroasă a ţării de la Ion Iliescu, Petre Roman, Traian Băsescu, Vasile Blaga, Elena Udrea, MRU, CP Tăriceanu, Victor Ponta, Dan Voiculescu etc, care au pus ţara pe butuci şi nu au fost în stare nici măcar să facă o autostradă care să brăzdeze graniţele. Aşa a ajuns de rea situaţia politică şi morală în România că românii emigrează unde văd cu ochii. Clasa politică de la noi pusă numai pe furăciuni şi şmecherii financiare personale au creat un contramodel românesc şi un contraproiect de ţară cu ajutorul interesat al guvernelor marilor puteri încât românii nu-şi mai văd viitorul unde s-au născut, ci numai în lumea largă.

Istoria m-a învăţat că demografia învinge întotdeauna în timp.Vezi cazul clasic KOSOVO. Familiile de românii care rămân în ţară şi nu emigrează nu fac copii sau doar unul. La fel şi ungurii. În schimb ţigani nu fac mai puţin de patru copii pe familie. Calculaţi şi voi, ca şi Academia Română, dacă nu în 2050 românii vor deveni minoritari în propria ţară continuându-se acest curs. Mai mult, guvernul român nu are un program de creştere a natalităţii românilor, cum nu are niciunul economic să scoată ţara din criză. Personal, familiei mele, veniturile i-au scăzut de patru ani la rând, iar celui de-al doilea copil i-a fost tăiată îndemnizaţia de creştere acum trei ani. În aceste condiţii, nu-ţi vine să emigrezi, să nu faci copii sau să le dai în cap la figurat politicienilor iresponsabili, care au distrus România, în ultimii 23 de ani? Conform demografiei istorice şi al consecinţelor iresponsabilităţii clasei politice, liderul Partidei Romilor, ţiganul clujean Aurel Pascu are dreptate în felul său ca municipiul Cluj-Napoca să devină capitala regională a ţiganilor mai degrabă, decât cea a tineretului şi culturii 2015/2021, pentru că tinerii pleacă din oraş, iar cultura a ajuns subfinanţată, poeţii şi scriitorii marginalizaţi şi batjocoriţi de autorităţile locale puse pe clientelism politic şi înavuţire personală, iar revistele culturale închise.Pentru autorităţi organizarea Balului Operei e singurul lucru ce poate da Clujul cultural în ziua de azi. Când în 2003 am propus ca Clujul să devină capitala României am fost înjurat de toată lumea, dar iată că nu mai e mult şi în 2050 Clujul va deveni pe bune capitală regională a ţiganilor majoritari, ba poate chiar a Rromâniei, dacă până atunci nu s-o trezi ceva conştiinţă românească, ceea ce nu prea mai cred…

PS: Folosesc termenul tradiţional de ţigan pentru această etnie, care nu-l consider peiorativ, ci istoric. De Ionuţ Ţene – NapocaNews

" Animalele "

Un ziarist maghiar a cerut eliminarea “animalelor de tigani”

autor: FrontPress 08.01.2013

Un scandal a izbucnit in Ungaria dupa ce un fondator al FIDESZ, partidul premierului Viktor Orban, a cerut “eliminarea animalelor de tigani”, provocand reactii de condamnare nu doar din partea opozitiei, ci si a partidului aflat la guvernare, scrie AFP.

Studentii vor sa organizeze marti dupa-amiaza un “flash-mob” in fata cartierului general al cotidianului Magyar Hirlap, apropiat de putere, unde autorul acestor afirmatii, Zsolt Bayer, este ziarist.

Acesta, cunoscut ca un apropiat al lui Viktor Orban, a scris ca “animalele de tigani” nu sunt demne de a fi considerate fiinte umane, deoarece “isi fac nevoile unde vor” si o buna parte dintre ei sunt “asasini” care trebuie “eliminati”.

Aceste afirmatii, publicate sambata, au trecut aproape neobservate pana cand ministrul Justitiei si Administratiei, Tibor Navracsics, membru al FIDESZ, a declarat luni seara la postul de televiziune ATV ca Bayer nu are ce cauta in partidul condus de Orban. “O persoana care compara un grup de persoane cu animalele nu-si are locul in comunitatea noastra”, a declarat el.

Partidul DK (coalita democratica) al fostului premier Ferenc Gyurcsany a cerut procurorului general sa deschida o ancheta impotriva lui Zsolt Bayer pentru incitare la ura si a anuntat ca va organiza un protest duminica, 13 ianuarie.

Bayer a provocat mai multe scandaluri in Ungaria. In ianurie 2011 a publicat un articol in care afirma ca numele “Cohen, Cohn-Bendit si Schiff” sunt evreiesti, facand referire la ziaristul Nick Cohen, de la The Observer, la deputatul ecologist european Daniel Cohn-Bendit si la pianistul ungar Andras Schiff. In 2008, a scris un articol impotriva evreilor ungari care “isi sufla nasul in piscinele Ungariei”. De pe HotNews

 

Ministerul tiganilor

Guvernul indemnat sa infiinteze MINISTERULUI TIGANILOR

autor: FrontPress 17.12.2012

Partida Romilor “Pro Europa” Cluj a cerut luni viitorului Guvern USL înfiinţarea unui “mega-minister” al ţiganilor, condus de un membru al etniei, care să se ocupe de gestionarea problemelor celei mai numeroase minorităţi din România.

“Cerem viitorului Guvern înfiinţarea unui mega-minister pentru romi condus de un reprezentant al etniei, care să se ocupe de gestionarea şi rezolvarea problemelor romilor în domenii precum educaţia, sănătatea, crearea de locuri de muncă şi integrarea lor mult mai rapidă. Situaţia romilor este dezastruoasă şi se trag semnale de alarmă din partea Comisiei Europene legate de această situaţie. Acest minister va pune în mişcare rezolvarea problemelor cu care se confruntă romii. Dacă tot se măreşte numărul de ministere, să se facă şi unul pentru romi. Ne-am inspirat din modelul de integrare al romilor din Spania, unde în anul 2000 a fost înfiinţat un minister similar, care a ajutat la integrarea romilor. Noi vrem să avem o colaborare directă cu alte state ale UE, să avem persoane de contact în statele unde trăiesc romi din România, cum ar fi Spania, Italia, Franţa”, a declarat pentru Mediafax prim-vicepreşedintele Partidei Romilor “Pro Europa” Cluj, Aurel Pascu, în cadrul unei conferinţe de presă.

El a mai afirmat că formaţiunea pe care o reprezintă solicită şi numirea unor ţigani în ambasadele României din Franţa, Italia, Marea Britanie, Italia sau Spania care să monitorizeze cetăţenii români care aparţin acestei etnii şi care trăiesc în ţările respective. “Rolul acestor reprezentanţi romi din ambasade este de a colabora şi de a încerca să rezolve problemele cu care se confruntă fiecare ţară cu populaţie romă din România”, a explicat Aurel Pascu.

În realitate cea mai numeroasă minoritate etnică din ţara noastră, ţiganii au ieşit la recensământ doar 619.000, adică 3,2 la sută din populaţia stabilă a României, faţă de 535.000 câți au fost numărați în 2002. Cifra este clar falsă, estimările neoficiale indicând cel puţin 2 sau chiar 3,5 milioane, la care se pot adăuga alte câteva milioane de persoane care provin din familii mixte. Deasemenea în ultimii 10 ani ţiganii au fost singura etnie care a înregistrat o creştere demografică, comparativ cu românii şi restul naţiunilor conlocuitoare. Sursa: FrontPress.ro

 

Tiganii

Studiu genetic: TIGANII sunt descendentii castei inferioare indiene a “celor de neatins”

autor: FrontPress 04.12.2012

Un nou studiu gentic sugereaza ca tiganii din Marea Birtanie si din Europa sunt descendentii castei inferioare paria, si au migrat din sub-continentul indian acum 1400 de ani.

Tiganii au crezut de multa vreme ca isi au originile in India, citand cuvinte comune sanskrite si fotografii cu stramosi cu pielea de culoare mai inchisa imbracati in haine de tip sud-asiatic. Un nou studiu efectuat de oameni de stiinta indieni si estonieni, inclusiv Dr. Toomas Kivisild de la Cambridge University, confirma originea in sub-continentul indian precum si stratul social din care au aparut.

Descoperirile au fost bine primite de catre Consiliul Britanic al Tiganilor care a declarat ca studiul va ajuta sa promoveze intelegerea reprezentantilor acestei etnii in Europa. “Suntem prima comunitate de indieni din Marea Britanie”, a declarat purtatorul de cuvant al Consiliului.

Studiul care a fost publicat in revista “Nature” (aceeasi care a deconspirat si plagiatul lui Victor Ponta – n.t.) a examinat cromozomii de tip Y in mostre de ADN pentru a le compara markerii genetici ai tiganilor din Europa cu cei ai catrova mii de locuitori raspanditi in sub-continent.

Oameni de stiinta de la Hyderabad’s Centre for Cellular and Molecular Biology au colaborat cu colegi din Estonia si Elvetia pentru a compara mai mult de 10.000 de esantioane provenind de la membrii a 214 grupuri etnice indiene diferite. Esantioanele au fost comparate cu mostre de cromozom Y Sud Asiatic cunoscut ca  “haplogrupui H1a1a-M82″ caruia ii corespund esantioanele recoltate de la tiganii din Europa.

Desi au existat potriviri cu esantionae de barbati de pe intregul sub-continentul indian, cea mai apropiata forumula si cea mai mica variatie statisitca s-a dovedit cea cu barbatii din India de Nord –Vest.

Atunci cand rezultatele au fost suprapuse peste o harta genetica a Indiei statificata social, pe triburi si caste s-a putut identifica  o densitate mai mare a rezultatelor pentru casta indiana “paria – consierata de neatins”  – casta celor exclusi din societate – care au suferit grave discriminari de-a lungul timpului fiind cei care faceau lucrurile cele mai murdare ale societatii indiene.

Cercetatorii cred ca descendentii tiganilor europeni de astazi si-au inceput exodul spre vest din provincia indiana Punjab, intre anii 1001 si 1026 in speranta unei promovari a statului lor de casta. Mai tarziu, au fugit din regatele hinduse, in ceea ce astazi se numeste Pakistan si s-au oprit in apropiere de Gilgit. Exodul catre Africa de Nord si Europa sugereaza ca ar putea fi refugiati in urma rapsandirii islamului catre sub-continentul European.

Tiganii din Marea Britanie isi trag originile intr-o prima faza din Egipt dupa cum o arata si denumirea de “gypsy” si de aici mai departe din India originara. Joseph Jones din partea Consiliului Britanic al Tiganilor declara ca fotografii vechi de 100 de ani arata tigani britanici cu trasaturi indiene si acelasi tip de imbracaminte. Acesta declara si ca studiul ajuta comunitatea dovedind originea indiana comuna a tuturor tiganilor din Marea Britanie si din Europa si ca acestia ar trebui sa fie acceptati de mai noile comuntati de indieni aparute in Marea Britanie. “Aici nu mai suntem paria, nu imi pasa daca suntem asociati cu cei de neatins. Traiesc intr-o comunitate unde castele nu exista. Ma simt putin indian. Intotdeauna am avut o afinitate fata de indeni”, a mai decalarat acesta.

Primii tigani au fost semnalati in Marea Britanie in jurul anului 1500 si au dobandit o reputatie de mestesugari comercianti si vanzatori de cai. De Dean Nelson, New Delhi, pentru The Telegraph. Traducere şi adaptare FrontPress.ro

Terorizat de TIGANI

Preot ORTODOX, terorizat de TIGANI: “Ne injura si urineaza pe gardul bisericii”

autor: FrontPress 16.11.2012

Marsul Noii Drepte împotriva infracţionalităţii ţigăneşti de anul acesta a pornit chiar din faţa Bisericii Ortodoxe din Piaţa Traian 

Un preot din Timişoara este terorizat de ţiganii din cartierul Fabric, o zonă unde această etnie reprezintă un procent însemnat din populaţie. Părintele paroh Branislav Stancovici de la Biserica Ortodoxă Sârbă “Sfântul Gheorghe” din Piaţa Traian a povestit cum ţiganii urinează pe gardul lăcaşului de cult şi cum au transformat zona într-un focar de infecţie din cauza gunoiului aruncat pe spaţiul public.

“Biserica noastră este monument istoric, dar este cea mai neglijată din oraş. Avem rampă de gunoi în spate. În fiecare dimineaţă vine un tractor şi adună gunoaiele, dar asta nu rezolvă nimic. Gardul bisericii a fost transformat în toaletă publică. Strămoşii noştri îşi făceau cruce acolo şi acum se urinează. Vin şi îşi bat joc de noi. Păi zic că în spate nu e nimic, dar acolo este Altarul, cel mai sacru loc din biserică. Şi de gunoaie… avem contract cu Retim. Vin ţiganii şi ne fac pagube, aruncă de toate. Dar şi oamenii care au firme acolo vin şi aruncă să nu plăteasca la Retim. De ani de zile suferim aşa. Ne e ruşine să primim oaspeţi şi ar veni mulţi turişti. Ţiganii vin şi ne fac în ciudă, ne jignesc, ne înjură, ne scuipă. Ne şi ameninţă, să ştiţi”, a declarat preotul în cadrul şedintei Consiliului consultativ de Cartier Fabric, citat de Opinia Timişoarei.

Oficial în Timişoara trăiesc doar 7.000 de ţigani, dintr-un total al populaţiei de circa 304.000 de persoane. Conform recensământului de anul trecut, la nivelul judeţului Timiş ţiganii ar fi aproximativ 16.500 de persoane din 650.000. Numărul lor este însă mult mai mare, ajungând la “peste 45.000″, aşa cum susţine şi unul din liderii locali ai acestei comunităţi, Rudolf Stancu, de la Centrul Creştin al Romilor din România, filiala Banat. El pune acest lucru pe seama lipsei actelor, mulţi ţigani nefiind înregistraţi în evidenţele statului. Deasemenea acesta a cerut şi ca ţiganii să aibe reprezentanţi în toate instituţiile publice. Sursa: FrontPress.ro

42.000 de euro

Conflictul INTERETNIC din Hadareni: Romania trebuie sa despagubeasca cu 42.000 euro o familie de TIGANI

autor: FrontPress 15.11.2012

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg a decis, marţi, că statul român trebuie să plătească despăgubiri totale de 42.000 de euro unei concubine şi fetelor unui rom, care a decedat în conflictul din 1993 din localitatea Hădăreni, judeţul Mureş.

În seara de 20 septembrie 1993, a izbucnit un conflictul între români şi etnici romi în localitatea Hădăreni, în urma unei altercaţii între trei romi – Gligor Gheţan şi fraţii Lăcătuş Râpa Lupian şi Lăcătuş Aurel Pardailian.

La un moment dat, Lăcătuş Râpa Lupian l-a lovit cu un cuţit în piept pe Crăciun Cheţan, român, care a decedat la scurt timp, ceea ce a generat un amplu scandal, soldat cu moartea a patru persoane, 14 locuinţe au fost incendiate, iar alte patru au fost distruse parţial.

Ulterior, au fost deschise procese atât pe latură penală (finalizate în noiembrie 1999 cu condamnarea la închisoare pentru omor a cinci persoane), cât şi pe latură civilă (calea dreptului intern fiind epuizată în 27 februarie 2004, prin sentinţa dată de Curtea de Apel Târgu Mureş), iar romii au dat în judecată şi statul român, acuzând autorităţile de încălcarea mai multor articole din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

În 5 iulie 2005, o primă soluţie a CEDO în cazul “Hădăreni” consfinţea stingerea pe cale amiabilă a conflictului în cazul a 15 persoane, acestea urmând să primească despăgubiri în valoare de 262.000 de euro. Celor şapte romi rămaşi, care nu s-au înţeles cu statul român, CEDO le-a dat, în 12 iulie 2005, soluţie favorabilă, Curtea Europeană condamnând statul român la plata altor 238.000 de euro.

Romii din Hădăreni, asistaţi de Liga Pro Europa, au făcut însă cerere de revizuire a sentinţei din 12 iulie a Curţii Europene a Drepturilor Omului, de condamnare a statului român, considerând că li s-au încălcat dreptul la viaţă şi dreptul la proprietate, iar cererea acestora a fost respinsă de Înalta Cameră a Curţii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg.

Între timp, la CEDO s-au adresat şi reclamantele Voichiţa (Rostaş) Lăcătuş, născută în 1970, şi fiicele acesteia, Speranţa-Lămâiţa Rostaş, născută în 1990, şi Rada-Codruţa Rostaş, născută în 1994, cetăţence române care locuiesc în prezent în Belgia.

În septembrie 1993, Voichiţa locuia cu fiica sa cea mare şi fiind însărcinată cu cea mică alături de partenerul ei, Aurel Pardalian Lăcătuş, de origine romă. Toţi locuiau în casa mamei lui Pardalian Lăcătuş, în satul Hădăreni din judeţul Mureş.

Curtea Europeană reţine faptul că în seara de 20 septembrie 1993, Lăcătuş a fost implicat într-o bătaie într-un bar, în care un cetăţean non-rom şi-a pierdut viaţa. Ca să se răzbune, mai mulţi cetăţeni non-romi au atacat în acea noapte casele romilor, dându-le foc şi luându-i la bătaie pe aceştia. Toate proprietăţile romilor au fost distruse şi mai mulţi au fost omorâţi, printre aceştia numărându-se şi Aurel Pardalian Lăcătuş. Poliţiştii nu au făcut nimic să oprească acest atac.

Drept urmare, Voichiţa, însărcinată, rămasă fără casă şi lipsită de vreun ajutor din partea autorităţilor, a fost nevoită să trăiască într-un apartament din Luduş, judeţul Mureş, cu alte 16 persoane. Ea a născut-o între timp pe Rada-Codruţa Rostaş, care a dezvoltat un defect de vorbire, din cauza întâmplărilor prin care a trecut mama în timpul sarcinii, se spune în plângerile făcute la CEDO în 2003 şi 2004.

În urma procesului din ţară, femeia a primit 25 de milioane de lei vechi (2.500 de lei) ca daune morale, însă o altă văduvă a unui rom decedat în atacul din 20 septembrie 1993 a primit de patru ori mai mult, fiind şi sora altor doi romi decedaţi atunci. Fiica cea mare a Voichiţei Lăcătuş a primit o alocaţie lunară de 30 de lei, dat fiind că fusese întreţinută anterior de Aurel Pardalian Lăcătuş, însă cea mică nu a fost recunoscută drept fiica lui. Procesul s-a încheiat pe 25 februarie 2005, fără a fi admisă plata altor daune materiale.

În plângerea la CEDO, Voichiţa Lăcătuş a cerut plata unor daune materiale pentru pierderea bunurilor sale odată cu distrugerea casei. De asemenea a solicitat daune materiale pentru ea şi fiicele ei, toate trei fiind lipsite de venitul adus de fostul partener, respectiv tată.

CEDO a constatat că în acest caz a fost încălcată Convenţia Europeană a drepturilor omului, la articolul 3 – interzicerea torturii, pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante, articolul 8 – dreptul la respectarea vieţii private şi de familie, alături de articolul 14 – interzicerea discriminării, precum şi la articolul 6 – dreptul la un proces echitabil.

Având în vederea gravitatea încălcărilor şi ţinând cont de deciziile instanţelor din ţară şi de sumele deja alocate reclamantelor, CEDO a hotărât ca statul român să plătească Voichiţei Rostaş (concubina lui Lăcătuş) 17.000 de euro, cu titlu de daune morale şi materiale; Speranţei Lămâiţa Rostaş – 11.000 de euro, cu titlu de daune morale; Radei Codruţa Rostaş – 11.000 de euro, daune morale, precum şi 3.000 de euro celor trei reclamante pentru cheltuieli de judecată. De pe Mediafax.ro

NU PRIMESC TIGANI

Prefectul Capitalei: “Eu nu primesc TIGANI in casa mea, duceti-va la munca si nu ma stresati cu tigania voastra”

autor: FrontPress 08.11.2012

Edu Adrian, președintele Asociației Creștin-Democrate a Romilor (ACDR) şi un apropiat al Elenei Băsescu şi al Elenei Udrea, a emis un comunicat de presă prin care o acuză pe Georgeta Gavrilă, fost secretar general al Ministerului Apărării şi prefect al Capitalei, de jigniri “rasiste” la adresa ţiganilor şi a primarului Sectorului 5, Marian Vanghelie, aduse în cadrul unei întâlniri care a avut loc marți. 

„Am fost invitaţi la sediul Prefecturii Municipiului Bucureşti pentru a discuta cu doamna prefect ing. Georgeta Gavrilă despre problemele membrilor comunităţii roma din Bucureşti şi în mod special din Sectorul 5 şi de a găsi împreună soluţii viabile în beneficiul comunităţii locale”, susţine Edu Adrian pentru A.M.Press, adăugând că s-a prezentat la întâlnire şi împreună reprezentaţii mai multor organizaţii neguvernamentale.

În comunicat acesta se plângă ca a fost lăsat să aştepte 45 de minute, după care prefectul a răbufnit spunând că “eu nu primesc țigani în casa mea, duceți-vă la muncă și nu mă stresați cu țigănia voastră! Duceți-vă la Vanghelie, împăratul vostru, să vă dea de mâncare”.

Liderul ACDR continuă întrebându-se cum a fost numit un inginer din Tulcea în funcţia de prefect al Bucureştiului, încercând apoi să dea o replică ironică oficialului: “dacă doamna prefect Gavrilă este rasistă, atunci o invităm să plece înapoi la pescuit în Delta Dunării până învaţă că şi romii sunt cetăţeni ai Bucureştiului şi nu există bucureşteni de clasa a II-a”. Sursa: FrontPress.ro