Despre iubire

Iubirea mi se pare ca este cel mai frumos dar pe care D-zeu ni l-a lasat nou pamintenilor...ce ar fi fost pamintul fara iubire?ar fi inghetat ca apele iarna pe timp de ger...ar fi fost rece si neprimitor,asa noi oamenii reusim sa-l facem sa infloreasca,si nu ma refer aici numai la dragoste ci la iubirea ,iubirea care ne anima pe toti fata de natura,fata de animale,fata de oameni ,de tot ce ne inconjoara.
Iubirea inseamna sa renunti la frica spunea Gerald Jampolsky,amintesc asta pentru ca  multi dintre noi isi reprima cu buna stiinta sentimentul pentru ca isi amintesc de durerile pe care poate in trecut ni l-a dat acest sentiment,uneori poate neimpartasit.
Adevarat,nu e simplu sa iubesti...in iubire ai nevoie de multa speranta,incredere si mai ales rabdare...
Fiecare dintre noi vede insa diferit acest sentiment,personal consider ca fericirea mea inseamna in primul rand fericirea lui si sunt in stare de orice sacrificiu ca sa pot sa-l fac pe el fericit...vad insa in jurul meu oameni care pretind ca se iubesc si poate chiar lasa in aparenta sa se vada acest lucru,sunt plini de afectiune unul fata de altul,dar  nu uita sa verifice desfarsuratorul de la telefon,sa urmareasca agenda din celular si cate si mai cate...si unde pui ca mai pretind ca iubire ca a lor nu mai exista pe pamint! O fi...dar ma indoiesc ...ma indoiesc ca e iubire atunci cand esti neincrezator...cand iti urmaresti perechea la tot pasul,asta nu poate decat sa te macine pe tine,sa te dispere la un moment dat daca  apare ceva care nu se coreleaza pe  asteptarile tale.
Iubirea devine dureroasa daca este  insotita de astfel de  sentimente,cat de fericiti erau parintii nostri,fara atata tehnica moderna! Tehnica asta pe de o parte ne faciliteaza  viata dar ne si da batai de cap...
Citeam in tinerete un studiu al lui Vasile Conta legat de iubire,era o legenda la un moment dat pe care n-am s-o uit niciodata,se spune ca doi tineri se iubeau atat de mult incat  epuizasera pe pamint  toate resursele ,si la un moment dat isi doresc sa ajunga pe luna...ajung pe luna,sunt fericiti o vreme dupa care ea da semne de plictiseala,vazand acest lucru,el o intreaba intr-o zi"iubito,ce se intampla?nu vezi cat e de frumos aici,nimic nu ne impiedica sa fim fericiti?!"la care ea ii raspunde:"eu nu vreau sa vad...eu vreau sa fiu vazuta!"...sa inteleg prin aceasta povestioara cu talc ca  dragostea pentru partener nu este suficienta,avem nevoie de iubirea semenilor,de respectul lor,pentru ca asa am fost setati de Cel de sus..

Gandurile iubirii sunt cele mai frumoase,ne fac mai luminosi.... mai buni,mai frumosi,iubirea ne insoteste in toate actiunile fundamentale ale vietii noastre,fara ea nimic nu iese cum trebuie...iubiti neconditionat si veti vedea ca respalata iubirii va aparea in timp,poate atunci cand veti avea cea mai mare nevoie de ea...marturisesc ca m-am simtit cea mai frumoasa,cea mai buna,cea mai aleasa femeie atunci cand am iubit cu adevarat.