Interviu în exclusivitate acordat de avocat doctor Ioan Chelaru Ziarului de Roman, despre proiectele noului președinte al UJR.
Mândria apartenenței la aceste meleaguri binecuvântate este dată
romașcanilor și de numele sonore, cu valoare națională și
internațională, care au făcut istorie în toate domeniile. Numai în
ultimii 20 de ani, din Roman au plecat 11 miniștri și secretari de stat,
director al SRI, reprezentant UNESCO, artiști, cercetători, profesori
universitari, academicieni.
Între aceste adevărate repere este avocatul Ioan Chelaru (foto), doctor
în drept, profesor universitar, senator, decan al Baroului Neamț,
arbitru al Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera
de Industrie a României, ales, de curând, președinte al Uniunii
Juriștilor din România (UJR).
Reporter: Domnule Chelaru, să vă felicit, să vă urez succes sau să vă
invidiez pentru noua demnitate în care ați fost ales, aceea de
Președinte a Uniunii Juriștilor din România?
Ioan Chelaru: Să lăsăm felicitările pentru mai târziu, succesul sper să
vină în timp, iar invidia nu cred că își are locul. Sentimentul care mă
domină, acum, la început, este cel al responsabilității foarte mari la
care m-am angajat când am acceptat să candidez. La Adunarea generală din
12 mai 2013 s-a făcut un bilanț meticulos al activității pe ultimii
ani, s-au tras și niște concluzii. Multe dintre ele previzionau
necesitatea unei schimbări a președintelui, dată fiind situația specială
de sănătate a președintelui G.I. Chiuzbaian, o întărire a colectivului
de conducere și, evident, o dinamizare a activității. Au urmat alegeri,
deloc comode, cu competiție, iar rezultatul lor a consfințit o nouă
echipă de conducere și un nou președinte, în persoana subsemnatului.
Din acea zi am fost interesat să cunosc, interesându-mă în amănunt,
activitatea desfășurată până acum de Uniunea Juriștilor. Și am început,
într-un fel firesc, cu istoricul ei. Se spune că cine nu are trecut nu
are viitor. Cu un trecut evidențiat de realizări, dar și de
personalitatea președintelui Gavril Iosif Chiuzbaian, un exemplu pozitiv
pentru noi toți, nu cred că aveam de ales. Echipa care formează
actualul Consiliu Director are proiecte ambițioase, are o valoare
intelectuală și umană deosebită și îmi dă siguranța unui viitor cert,
echilibrat și cu rezultate favorabile nu numai pentru juriștii din
România, ci și pentru întreaga societate.
R.: Sunteți implicat în politică, chiar la vârf, fiind unul din
liderii PSD, senator, cu funcții de conducere în Parlamentul României
și, mai nou, vicepreședintele Comisiei de revizuire a Constituției. Noua
poziție pe care o ocupați la UJR vine în completarea activității
dumneavoastră?
I.C.: E adevărat că am o anumită experiență politică și parlamentară. Eu
am fost ales în Senatul României, în urmă cu aproape 10 ani, direct din
profesia de avocat. Nu m-am desprins niciodată de marea mea dragoste,
avocatura. Cred, însă, că, la un anume moment în viață, trebuie să faci
ceva să întorci către semenii tăi ceea ce Dumnezeu ți-a dat cu
prisosință. Și mai cred că această țară nu poate fi condusă de
diletanți, de carieriști, de politruci. Eu chiar cred că noi, juriștii,
indiferent de domeniul în care ne exercităm profesia, putem și trebuie
să ne implicăm mult mai mult. Sper că această nouă demnitate să
completeze ceea ce eu încerc să fac foarte bine în Senat, la catedră sau
la bara avocaturii.
R.: Care sunt proiectele dumneavoastră pentru Uniunea Juriștilor?
I.C.: Trebuie să știți că activitatea UJR a fost în permanență subsumată
cunoașterii, înțelegerii și respectării realității juridice ca
dimensiune inalienabilă a realității sociale. Dacă aruncați o privire
peste trecutul Uniunii, veți observa extrem de lesne contribuția, uneori
majoră, desigur alături de organizațiile de exercitare a profesiilor
juridice, la consolidarea statului de drept și a valorilor civice,
creșterea credibilității actului de justiție și la promovarea
intereselor tuturor categoriilor de juriști. Sunt, într-un fel,
principiile în baza cărora Uniunea noastră va funcționa și în viitor.
Unii le-ar numi, prețios, deziderate. Proiectele mele, în calitate de
președinte, se referă la punerea în practică, întărirea și lărgirea
modalităților concrete de realizare a acestor principii. Nu uitați că
Uniunea noastră, printr-un colectiv de profesioniști de excepție,
editează revista “Dreptul”, cea mai bine cotată publicație de doctrină,
jurisprudență și cultură juridică. Ea este acreditată științific, este
editată și în format electronic și, un lucru pe care lumea nu îl știe,
are o vechime de aproape un secol și jumătate, revista noastră fiind,
după “Convorbiri Literare”, cea mai veche publicație românească în
apariție.
Vă amintesc de șirul continuu de manifestări publice organizate de
Uniune, și aici mă refer la sesiuni de comunicări, simpozioane,
dezbateri, întâlniri, toate cu caracter științific, ancorate adânc în
realitatea juridică a României. Ele vor continua într-un ritm activ și
vor fi realizate și destinate nu numai membrilor Uniunii, ci și tuturor
celor care sunt interesați de cunoașterea realității juridice ca fenomen
social.
Uniunea va continua să aibă o deschidere totală spre lumea academică,
stimulând și premiind toate realizările notabile din domeniu și cred
că, în raport de resursele care vor exista, vom crea, împreună cu
Societatea “Titu Maiorescu”, un fond special pentru acordarea de burse
unor copii de excepție ce și-au îndreptat pașii spre profesiile
juridice. Tot la acest capitol, accentul se va deplasa și spre o
colaborare cu instituții prestigioase în plan științific, cum ar fi,
spre exemplu, Institutul de Cercetări Juridice “Andrei Rădulescu” din
cadrul Academiei Române
Vreau, de asemenea, să întărim și să instituționalizăm colaborarea cu
toate, repet, toate uniunile pentru exercitarea profesiilor juridice și
alte asociații profesionale, și aici mă refer la cele care cuprind
judecători, procurori, notari, avocați, consilieri juridici, executori
judecătorești, mediatorii-juriști și alții. Proiecte mai sunt, iar odată
ce detaliile vor fi definitivate, urmează a fi analizate și aprobate în
Consiliul Director.
R.: La Adunarea Generală în care s-au desfășurat și alegerile au fost
reprezentanți ai majorităților profesiilor juridice. Cum vedeți în
perspectivă colaborarea și implicarea în activitatea profesiilor
juridice românești?
I.C.: Eu cred că o asemenea colaborare este benefică pentru toate
părțile, așa cum cred că o Uniune a Juriștilor puternică nu poate exista
decât și împreună cu uniunile pentru exercitarea profesiilor juridice,
și aici mă refer la Asociația Magistraților din România, la Asociația
Procurorilor din România, la Uniunea Națională a Barourilor din România,
la Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, la Uniunea
Colegiilor Consilierilor Juridici din România, la Uniunea Executorilor
Judecătorești din România. De altfel, dovada dorinței noastre pentru o
colaborare onestă și favorabilă, făcută cu bună credință, este recenta
modificare statutului Uniunii, în sensul cuprinderii în organul colegial
de conducere a reprezentanților celor mai sus amintiți. Fără ambiții
prost înțelese, fără orgolii de falși lideri, pentru că toate profesiile
noastre au nevoie de sprijin și susținere reciproce.
R.: Planuri pe termen scurt?
I.C.: Este știut, deja, că Uniunea noastră a desfășurat întotdeauna o
amplă activitate, atât de interes general, cât și în interesul
profesiilor juridice. Sigur, am început cu organizarea, în sensul în
care s-a schimbat structura de conducere. În prima întâlnirea a
Consiliului Director au fost aleși noii vicepreședinți: conf. univ. dr.
Gheorghe Gheorghiu, care este președintele Societății “Titu Maiorescu”;
prof.dr. Ovidiu Predescu, director general al revistei “Dreptul”; prof.
dr. Mircea Duțu Buzura, director al Institutului de Cercetării Juridice
al Academiei Române “Andrei Rădulescu”; prof. univ. dr. Ioan Alexandru
și Sorin Popescu, șef secție la Consiliului Legislativ. Vreau să
subliniez că toți membri Consiliului Director fac parte din elita
profesiilor juridice, inclusiv din lumea academică. Sunt extrem de
mândru de asta. Pentru că vorbeam de planuri pe termen scurt și pentru
că pe 7 iulie este Ziua Justiției, vom organiza, la sediul Uniunii, din
Bulevardul Magheru, nr. 22, o sesiunea de comunicări științifice sub
titlul “Rolul Autorității judecătorești în sistemul organelor puterilor
statului”.
Nu în ultimul rând, ne preocupă și vom începe demersurile în sensul
extinderii masive a activității și structurii Uniunii în teritoriu. Ne
gândim, în prima fază, la stabilirea a opt centre regionale și la
cuprinderea în structuri organizate ale UJR a colegilor noștri care
lucrează și trăiesc acolo. Era să uit: continuăm editarea revistei de
cultură juridică “Palatul de Justiție”, una dintre cele mai citite și
mai elevate publicații care apare în România.
R.: Este de actualitate în România dezbaterea pe marginea
modificărilor Constituției. Se va implica Uniunea Juriștilor în această
dezbatere? Va organiza manifestări pe această temă, care să genereze
idei și proiecte, propuneri pentru articole care se doresc a fi
modificate?
I.C.: UJR nu a stat niciodată deoparte, indiferent de amploarea
modificărilor legislative și domeniul acestora, mai ales când vorbim
despre procedura de revizuire a Constituției. Așa cum bine știți,
Parlamentul a constituit o comisie multipartită care să elaboreze și să
propună un proiect de lege pentru revizuirea Constituției. Sunt
vicepreședintele acestei comisii și suntem, la momentul când vă dau
acest interviu, în procedura de elaborare a proiectului.
Am chemat și prin intermediul Forumului Constituțional, dar și direct,
toată societatea civilă, organizată sau nu, toți cetățenii, să vină cu
propuneri, cu idei, pentru că noi chiar ne dorim o Constituție
europeană, modernă, care să contribuie esențial la consolidarea
democrației și la întărirea și garantarea drepturilor și libertăților
cetățenești. Procesul este extrem de complex, cred că trebuie făcut un
efort și, cu înțelegere și răbdare, să obținem cât mai mult consens
pentru acest proiect. Dezbaterile ce vor genera idei, soluții, principii
de drept constituțional, discuțiile din cadrul UJR vor fi prezentate și
dezbătute în cadrul Comisiei speciale.
R.: Suntem contemporani cu cea mai mare modificare din epoca modernă a
României, schimbarea codurilor fundamentale. Sunt schimbări majore în
funcționarea și activitatea cotidiană a juriștilor implicați în una sau
alta dintre profesiile juridice, dar și a instituțiilor din care fac
parte aceștia. Care este rolul Uniunii în acest context?
I.C.: Parte a Uniunii Europene, venind după o perioadă lungă de
dictatură comunistă, elaborarea legislației în România are o dinamică
specială, care reflectă dinamica societății românești pe care o trăim cu
toții. România este, din păcate sau poate din fericire, în continuare,
sub monitorizarea Comisiei Europene prin celebrul Mecanism de Cooperare
și Verificare (MCV). Cele patru Coduri fundamentale care au fost
elaborate fac dovada unui efort uriaș pe care lumea juridică l-a făcut,
chiar dacă ele sunt, evident, perfectibile. Două din Coduri sunt deja în
vigoare și constatăm cu toții dificultățile majore ale implementării
lor, iar din februarie 2014 vor intra în vigoare și Codul Penal și Codul
de Procedură Penală. Prezenți în toate dezbaterile profesionale sau
generale, membrii corpului juriștilor, fiind direct implicați în punerea
în practică a legislației esențiale, zi de zi caută soluții pentru ca
cetățeanul, cel care ar trebui să fie beneficiarul principal al actului
de justiție, să simtă că serviciul public care i se oferă este numai
pentru el și este corect.
De aceea și UJR, ca și celelalte uniuni și asociații de exercitare a
profesiilor juridice, prin tot sistemul de pregătire continuă pe care îl
practică sau prin sesiuni, simpozioane, cursuri și dezbateri
organizate, face un efort important pentru ca schimbările, unele majore,
să nu interfereze nefericit în coerența unui act de justiție normal și
responsabil.
R.: Celor care nu au interacționat până acum cu dumneavoastră, dar
care ar dori să cunoască unele date despre activitatea și biografia
dumneavoastră, le puteți da câteva detalii în acest sens?
I.C.: Nu cred că eu sunt important. Cred, mai degrabă, că echipa nouă
care a fost aleasă să conducă Uniunea este cea mai importantă:
universitari, lideri de profesii și opinie, persoane cu o cultură
juridică aleasă, personalități accentuate. Cei care compun Consiliul
Director al Uniunii au toate atuurile pentru ca, împreună cu avocatul
doctor Ioan Chelaru, colegul lor, să asigure activitatea, acțiunile și,
în final, poziția în societate a Uniunii Juriștilor la cele mai înalte
standarde profesionale.
