Dictatura minoritatilor

UE si guvernul Ponta ne baga pe gat dictatura minoritatilor

autor: GC 31.03.2013

Printr-o ordonanță de urgență, guvernul USL a decis majorarea amenzilor pentru ”discriminare”. Măsura a fost luată la presiunea instituțiilor Uniunii Europene, iar politicienii români cu mentalitate de slugă s-au grăbit să pună în practică ce dictează Bruxelles-ul. Așa se proceda și în anii 50 când ce spunea URSS-ul trebuia să fie lege pentru noi.

Și cui va folosi această ordonanță de urgență? Minorităților doar. Conform prevederilor actului normativ: „prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe baza de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenența la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice”. Așadar marea majoritate a românilor: creștini, albi și heterosexuali vor fi țintele acestui proiect. Până acum dacă ne exprimam opinia despre probleme ce vizează minoritățile riscam să primim o amendă  de la 1.000 lei la 30.000 lei, dacă discriminarea viza o persoană fizică, respectiv o amendă de la 2.000 lei la 100.000 lei, dacă discriminarea viza un grup de persoane sau o comunitate. Bună sau rea, opinia cuiva îi aparține și e dreptul persoanei respective să și-o facă cunoscută, drept garantat de Constituția României și de Declarația Drepturilor Omului. Dar într-o eră a corectitudinii politice nimeni nu mai ține seama de drepturile majorității. Acum, guvernul Ponta, la ordinele noilor bolșevici de la Bruxelles, a decis că aceste sume sunt prea mici pentru buzunarele românilor și drept urmare amenda va fi de la 400 lei la 4.000 lei, dacă discriminarea vizează o persoana fizică, respectiv de la 600 lei la 8.000 lei, dacă discriminarea vizează un grup de persoane sau o comunitate.

La prima vedere, oricine poate crede că această măsură e bună, căci va împiedica discriminarea. Dar ce e aia discriminare? Răspunsul la această întrebare diferă de la om la om. Pentru unii, dacă folosim termenul de ”țigan”, în locul celui corect politic de ”rrom”, înseamnă că insultăm o persoană, sau dacă cineva ar afirma că ”țiganii au plecat în occident la furat și cerșit”, pentru o asociație țigănească finanțată de UE această opinie poate însemna ură de rasă. Așadar cetățenii care își dau cu părerea despre minorități riscă niște amenzi colosale, căci oricând niște ONG-uri multiculturale pot să dea pe cineva în judecată pentru că nu le place cum gândește persoana în cauză. De menționat că acest proiect a fost susținut de CNCD, instituție de inspirație totalitară condusă de UDMR-istul Csaba Ferenc Asztalos și care tot timpul a promovat superioritatea minorităților etnice, rasiale, religioase, sexuale, etc față de majoritatea românilor. Deși de această ordonanță se poate folosi oricine teoretic, practic aproape în toate cazurile doar categoriile considerate de sistem discriminate vor avea câștig de cauză. Așa s-a procedat și până acum. De exemplu: dacă un român discrimina țiganii sau ungurii (în multe cazuri nefiind vorba de o discriminare reală ci doar de susținerea unei opinii) acesta era sancționat. Dar când lideri ai țiganilor au făcut comentarii rasiste la adresa românilor, sau când extremiștii unguri au ars tricolorul nimeni nu a luat vreo măsură.

Și totuși, se poate spune că majorarea amenzilor pentru discriminare va apăra minoritățile. Aș zice că există o fărâmă de adevăr în asta, dacă România nu ar fi cea mai tolerantă țară din Europa la capitolul acesta. Am tolerat atât de multe că ne sinucidem cu atâta toleranță. Dar pentru politicienii Uniunii Europene și slugile lor din România nu vom fi cu adevărat toleranți până nu legalizăm drogurile, prostituția, căsătoriile și adopțiile homosexuale, până nu introducem propaganda multiculturală în școli și până nu scoatem simbolurile creștine din spațiul public. Dacă asta e toleranța marca UE, o formă de autodistrugere, atunci e cazul să fim intoleranți față de dictatura minorităților ce ne-o bagă pe gât politicienii corupți.

Pe deasupra, să nu uităm nici cum s-a decis majorarea amenzilor, prin ordonanță de urgență. Toate guvernele României așa conduc, în spirit dictatorial, prin ordonanțe de urgență pe bandă rulantă. Și unde e urgența? Că ne sancționează UE? Ce mai căutăm în această uniune suprastatală dacă așa ne respectă suveranitatea? Aderarea (mai bine zis anexarea) la UE au decis-o politicienii, nu noi. Așa cum aceiași politicieni trădători decid fără să ne consulte, sau să organizeze un referendum, să mărească amenzile pentru ”discriminare”.

În 2006 Noua Dreaptă a fost singura organizație care a atras atenția asupra faptului că aderarea la UE va impune o nouă ideologie: multiculturalismul (dictatura minorităților) și cine nu va fi de acord cu opinia oficială va avea de suferit. Atunci mulți îi acuzau pe naționaliști că se opun prosperității României și că sunt paranoici. Acum îi întreb pe aceștia: unde e aceea prosperitate care ni se promitea în 2006? Codrin Goia –FrontPress.ro

Minoritati care fac legea

Minoritati care dispar, dar care fac legea

autor: FrontPress 30.08.2012

Sistemul electoral face posibil ca minorităţi cu câteva sute de membri să intre uşor în Parlament şi le dă puterea să răstoarne guverne. Minoritarii din România sunt reprezentaţi în Parlament de 19 asociaţii etnice. Cea mai mare organizaţie, UDMR, intră în competiţie ca orice alt partid, însă celelalte 18 asociaţii obţinut câte un loc graţie unei legislaţii unice în Europa, indiferent de mărimea comunităţii reprezentate.

UDMR a fost la alegerile din 2008 a patra formațiune intrată în Parlament, cu 425.008 voturi valabile obținute și 22 de mandate câștigate, în virtutea acestor voturi, în Camera Deputaților.

Nu la fel se întâmplă cu celelalte minorități, care n-ar reuși să câștige voturi suficente pentru intrarea în Parlament.

Sistemul electoral autohton nu le impune celorlalte minorităţi naționale decât o condiţie numerică: să obţină 10% din coeficientul electoral naţional, adică 2.177 de voturi, adunate în toate colegiile din țară, în 2008.

Coeficientul diferă de la an la an, în funcție de participarea la vot, iar în 2008 a fost așa de mic, de numai 21.772, deoarece prezența a fost redusă (s-a situat puțin sub 39%).

Adică, un minoritar intră în Parlament cu un număr de voturi de 10 ori mai mic decât numărul mediu pe țară necesar unui majoritar. Respectiv cu 2.177 de voturi, în loc de 21.772, cum s-a întâmplat în 2008.

În plus, aceste voturi nu trebuie câștigate de un minoritar într-un singur colegiu uninominal, ci în toate cele existente.

Concret, în cazul unei minorităţi, candidatul a figurat pe listele din toate colegiile şi i s-a repartizat colegiul unde a obţinut cele mai multe voturi, dacă per total țară au existat cel puțin 2.177 de voturi valabil exprimate în favoarea formațiunii etnice care l-a desemnat.

Vicepreşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Marian Muhuleţ, spune că se atribuie locul din acel colegiu potrivit unei convenţii: se presupune că acolo ar fi cel mai bine reprezentată minoritatea respectivă. „Asta este legislaţia noastră”, conchide Muhuleţ.

Pambuccian, ales într-un judeţ cu 39 de armeni

Un exemplu concret este cel al liderului grupului parlamentar al minorităţilor, Varujan Pambuccian, care a fost „ales” în colegiul uninominal 5 din Argeş, unde a reuşit să atragă 218 voturi valabil exprimate. În toată țara, sigla armenilor a .fost ștampilată de mai puțin de 14.000 de persoane.

Potrivit recensământului din octombrie 2011, în tot judeţul Argeş, județul care se presupune, ptrivit spiritului legii electorale, că ar exista cei mai mulți membri ai acestei comunități, s-au declarat armeni doar 39 de persoane.

Armenii sunt o comunitate cu o identitate culturală puternică, dar în România au mai rămas doar 1.780 de persoane care şi-au declarat această etnie la recensământul din 2002, în baza căruia s-au desfăşurat scrutinurile din ultimii 10 ani şi se vor desfăşura şi alegerile parlamentare din 2 decembrie anul acesta.

Rezultatele finale ale recensământului din 2011 se vor da publicităţii în semestrul al doilea al lui 2013 şi abia de atunci ele vor afecta statisticile şi alegerile. Dar, potrivit INS, toate minorităţile au scăzut din 2002 până în octombrie 2011, mai puţin cea a rromilor.

Datele recensământului, mai precis al populaţiei stabile, sunt cele care dau numărul parlamentarilor, existând o normă de reprezentativitate care stabilește numărul locurilor. Potrivit legii care va funcţiona şi în decembrie, un loc de deputat se acordă pentru 70.000 de oameni. Dacă oamenii respectivi nu sunt români, ci minoritate etnică, norma dispare.

Discriminare

Adică, pentru majoritari, se trimite în Parlament un om care să reprezinte interesele a 70.000 de români, iar în cazul minorităților există și un loc la 257 de persoane.

Acesta este cel de-al doilea mare avantaj pe care îl acordă legislaţia, în afara voturilor mai puţine necesare pentru un loc: nu există nicio reglementare care să fixeze un plafon sub care o minoritate deja existentă în Parlament să nu poate beneficia de aceste prvilegii uriaşe la alegeri. Cel mai sugestiv exemplu este cel al rutenilor, o minoritate care a intrat în competiţia electorală începând cu anul 2000, după ce s-a desprins de ruși, așa cum au făcut și lipovenii.

Uniunea Culturală a Rutenilor din România este reprezentată în Parlament de Gheorghe Firczak, „câştigător” în colegiul 6 din judeţul Hunedoara, cu 175 de voturi.

Firczak reprezintă în Camera Deputaţilor interesele celor 257 de persoane care şi-au declarat această etnie în toată ţara. Deputatul spune că „nu asta contează, ci faptul că trebuie conservat specificul cultural al rutenilor, o minoritate care a jucat un rol important în istoria României”. Uniunea are peste 1.000 de membri, chiar dacă ruteni au mai rămas doar 257. „O parte sunt membri simpatizanţi”, explică preşedintele Firczak. Adică, cea mai mare parte
a membrilor uniunii.

În cazul acesta, Firczak reprezintă interesele unei comunităţi etnice care înseamnă 0,001% din populaţia României şi 0,36% din norma de reprezentare stabilită pentru un loc de deputat.

Privilegii date de strămoşi

Ca un contraexemplu, la recensământul din 2002, la care România avea 257 de ruteni, în ţara noastră trăiau 2.243 de chinezi. Varujan Pambuccian consideră nepotrivită comparaţia, fiindcă legea electorală se referă doar la „minorităţile naţionale”. Care sunt minorităţile naţionale? „Cele care provin din Declaraţia de la Alba Iulia”, susţine Pambuccian.

„Nu contează numărul membrilor unei comunităţi etnice, ci cât a cântărit existenţa lor aici. Vorbim de locuire istorică”, insistă liderul grupului minorităţilor din Camera Deputaţilor.

Adică, trebuie făcută diferenţa între minoritate naţională şi imigranţi, în opinia deputatului, contează ce-au făcut aceştia pentru România. Şi Pambuccian, şi Firczak spun că nu trebuie schimbat nimic în legislaţie, ci doar în mentalitate, atât în cea a majoritarilor, cât şi în cea a minoritarilor care trebuie să se declare în număr mai mare. Findcă ambii susţin că numărul real îl depăşeşte pe cel înregistrat la recensăminte.

Încalcă Constituţia

În Croaţia, sistemul cel mai apropiat de cel românesc, Constituţia acordă în mod explicit minorităţilor dreptul la discriminare pozitivă. În România, alineatul 2 de la articolul 6 din Constituţie spune: „Măsurile de protecţie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate şi de nediscriminare în raport cu ceilalţi cetăţeni români”.

Or, chiar acest articol este încălcat de legea electorală. În Croaţia există însă o controversă permanentă referitoare la drepturile minorităţilor, iar legislaţia foarte favorabilă de aici este un caz special, apărut după războiul din fosta Iugoslavie. În Albania şi Bulgaria sunt interzise partidele etnice, dar minorităţile lor naţionale reuşesc totuşi să fie reprezentate în Parlament, explică Monica Căluşer.

Rromii au un singur mandat, la fel ca rutenii

În afara discriminării pozitive, raportat la majoritari, legislaţia are un efect discriminatoriu chiar în interiorul grupului parlamentar. Rromii, care în 2002 erau declaraţi 535.140, au tot un loc de deputat, exact ca rutenii, cei cu numai 257 de persoane în comunitate.

Monica Căluşer, coordonator de proiecte la Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală, spune că legislaţia are deficienţe mari şi că este nevoie de modificări pe baza unor dezbateri publice.

Sistemele electorale de afară sunt foarte diverse, dar niciunul nu este „atât de darnic” precum cel românesc, în privinţa minorităţilor. Nu mai există nicio ţară europeană cu un model asemănător şi cu atâtea minorităţi reprezentate parlamentar, fără să ţină cont de proporţia minorităţii.

Dacă România oferă un loc pentru fiecare minoritate naţională care nu reuşeşte să depăşească pragul electoral, Slovenia are „locuri rezervate” doar pentru maghiari şi italieni, iar în Croaţia există trei rezervate pentru sârbi, câte unul pentru italieni şi maghiari, unul comun pentru cehi şi slovaci, unul pentru celelalte minorităţi foste iugoslave (cu excepţia sârbilor) şi unul pentru restul minorităţilor (austriecii, bulgarii, germanii, polonezii, rromii, românii, rutenii, ruşii, turcii, ucrainenii, vlahii şi evreii).

„Sistemul autohton este unul simbolic, nu are impact foarte mare, dar oferă minoritarilor sentimentul că au o recunoaştere”, spune Monica Căluşer. Aşa cum este acum, însă, explică ea, legea face să nu existe o concurenţă între asociaţii care să reprezinte diferitele comunităţi, iar politicienii aleşi să nu reprezinte foarte eficient interesele minorităţii. De Mariana Bechir – Adevarul

Situația din Camera Deputaților, alegerile 2008:

Nota: FrontPress sustine folosirea termenului de “tigan” si nu cel de “rrom”, atunci cand se face referire la denumirea etniei respective