:: N.S.

Titlu*:	N.S.
Autor:*:	Odorica Ion
Poza:
Articol*:	Elevul: Versurile lui sunt nişte strune care se tanguie prelung şi vag cand le citeşti, le-atingi, le mangai, Ce minunat! Ce muzica se naşte atunci din ele... Ce unduire-a slovelor şi ce parfum... E melodia pentru ultimul meu drum. E diafanul zorilor. Examinatorul: Foarte corect punctat. Chiar mult prea bine. Raspunsul tau denota sarguinta. Impresionant, nt!, n-aş spune... Ai reprodus ce au mai spus şi altii (… şi ma refer la marii noştri critici). Am consemnat şi vei primi o nota buna. Acum ınsa, gasesc de trebuinta, Sa te ıntreb , (Şi-ai sa-mi raspunzi onest, cu elocinta) Ce ai de spus, original, desigur, Referitor la Stanculescu. (poetul nostru cel de toata stima ) Elevul: Daca sinceritatea-i necesara, Şi nu gandesc ca-i alta cale, Atunci aşa sa fie. Ma-nvoiesc. Nu vreau sa spun decat, aşa, ca ıntr-o doara, Ca versul sau nu e dumnezeiesc. Ba dimpotriva. Tacere. Linişte pentru ceva secunde. Elevul ışi ia mina grava. Comisia ramane-n aşteptare. Apoi, elevul se ridica ın picioare Şi zice: ıntai timid, cu glas scazut, apoi, treptat, din ce ın ce mai sigur I-aş spune lui, de-ar fi sa mai traiasca ınca, exact ce i-aş fi spus şi lui Minescu: "Mai dute-n pula mea, Nichita Stanculescu!" Aşa credeai tu c-ai sa scapi de munca...? ...scriind aceste baliverne? - EdebiMevzulaR-

100 Ro