Deputat PSD: Romania trebuie sa NU recunoasca KOSOVO pentru a nu crea un precedent pentru extremistii maghiari
În
contextul recomandării Comisiei de Afaceri Externe din Parlamentul
European în privinţa recunoaşterii independenţei provinciei sârbeşti
Kosovo, deputatul PSD Bogdan Diaconu
a declarat că ţara noastră ar trebui să fie “circumspectă” deoarece
“există riscul unei legături între apariţia acestei recomandări şi felul
în care Ungaria a declanşat ofensiva steagurilor secuieşti, afirmând
sus şi răspicat că susţine autonomia aşa numitului Ţinut Secuiesc”.
“Riscul real cu care ne-am confrunta
după recunoaşterea Kosovo de către statul român ar fi ca extremiştii
maghiari să ceară imediat o formă de autonomie teritorială în
Transilvania bazată pe modelul celei din Kosovo. Parlamentul României,
ca garant al respectării Constituţiei, trebuie de aceea să apere
articolul întâi din legea fundamentală de orice intromisiune internă sau
externă şi să se asigure că nu vom da prilejul nimănui să atace
graniţele şi forma de orânduire a României”, susţine politicianul român.
“La această oră, a face comparaţie între
situaţia din Kosovo şi pretenţiile la autonomie teritorială invocate de
diverşi politicieni maghiari din România sau din Ungaria este deplasat.
Dar asemănările de acest tip au fost declanşate de exact cei care
consideră că în interiorul României ar trebui să existe o formă specială
de statalitate autonomă. Printre cei care au făcut pe nedrept recurs la
cazul Kosovo vorbind de situaţia etnicilor maghiari din România se
numără europarlamentarul Laszlo Tokes, dar şi primarul din Sfântu
Gheorghe, Antal Arpad. ‘Kosovo şi-a obţinut independenţa. Noi nu am
putea obţine autonomia?’, întreba Laszlo Tokes la Universitatea de Vară
de la Băile Tuşnad din 2010, celebră pentru ideile autonomiste pe care
le propagă. Mai rău, Antal Arpad, primarul din Sfântu Gheorghe, a
exprimat public opinia că ‘românii din Ţinutul Secuiesc ar putea avea
soarta sârbilor din Kosovo’. Unii dintre politicienii citaţi anterior,
dar şi alţii cu aceleaşi idei, au participat de altfel la Priştina la
celebrarea apariţiei entităţii Kosovo. Acest lucru nu poate fi
întâmplător”, concluzionează Bogdan Diaconu.
Din 1999, după bombardarea timp de 78 de zile a Serbiei de către NATO,
Kosovo s-a aflat sub adimistraţia Naţiunilor Unite. În anii imediat
urmatori, mii de sârbi au fost răpiţi, ucişi sau forţaţi să se
refugieze. Casele sârbeşti au fost incendiate sau ocupate de albanezi
iar multe biserici au fost distruse de majoritatea musulmană.
Independenţa Kosovo a fost proclamată unilateral pe 17 februarie 2008 şi
acestă stare de fapt a alimentat şi mai mult tensiunile separatiste din
ţările europene, inclusiv în regiuni problemă de interes major pentru
România, precum Transnistria sau aşa-zisul “Ţinut Secuiesc”. Până acum,
statul kosovar a fost recunoscut de peste 80 de ţări din cele 193 membre
ale ONU. Dintre statele membre ale Uniunii Europene, Slovacia, Spania, Grecia, Cipru şi România nu au recunoscut independeţa provinciei sârbeşti Kosovo.
În prezent Kosovo este o regiune
populată în proporţie de circa 90 la sută de etnici albanezi
(aproximativ 2 milioane). Sârbii kosovari, circa 120.000 de persoane,
locuiesc în enclave izolate şi în câteva zone din nord (40.000), aflate
la graniţa cu Serbia. Sursa: FrontPress.ro
Sârbii
kosovari au decis la demonstraţia de miercuri din oraşul Kosovska
Mitrovica, la care au participat peste 5.000 de persoane, să înceapă o
acţiune de nesupunere civică. 
Oficiali
din Ministerul Afacerilor Externe au declarat marti ca Romania isi
mentine decizia de a nu recunoaste independenta Kosovo, intrucat, in
baza dreptului international, kosovarii nu aveau niciun drept la
autodeterminare externa care sa justifice secesiunea unilaterala de
Serbia.
Din 1999, 
In
prezent Kosovo este o regiune populata in proportie de circa 90 la suta
de etnici albanezi (aproximativ 2 milioane). Sarbii kosovari, 120.000
de persoane, locuiesc in enclave izolate si in cateva zone din nord
(40.000), aflate la granita cu Serbia. Sursa: