REPERE: De la “Dăscălița” lui Goga la “Domnul Trandafir”

REPERE: De la “Dăscălița” lui Goga la “Domnul Trandafir”

31 December

00:00 2014

Printeaza articol Distribuie la prieteni

Cosette ZANOCEA  0 comentarii

Învăţătorul Ioan Vâtcă, de la Școala “Carol I”, a primit distincţia “Domnul Trandafir” pentru 42 de ani de carieră.
La Sărbătoarea şcolii nemţene din acest an, au primit recunoaştere din partea comunităţii şi acei dascăli, nu puţini la număr, care nu apar, poate, niciodată pe lista premianţilor la olimpiadele şcolare, care nu au funcţii de conducere, care nu iau decizii care să schimbe soarta şcolii sau care au predat toată viaţa într-un sat izolat de lume, dar care şi-au pus amprenta asupra formării a generaţii şi generaţii de elevi. Nominalizările pentru această secţiune, fericit intitulată “Domnul Trandafir”, s-au făcut cu inima şi cu sufletul, pentru că dragostea pentru elev şi dăruirea nu se consemnează în adeverinţe şi nu sunt cuantificate în puncte şi în dosare. Sunt certificate, însă, de dragostea cu care elevii lor se întorc mereu la şcoală, pentru a-şi împărtăşi bucuriile şi necazurile cu “Doamna”. Vă prezentăm, în continuare, dascălii romaşcani care au fost premiaţi la “Gala şcolii nemţene” la categoria “Domnul Trandafir”. 
Ioan Vâtcă este învăţător de 42 de ani. A dus la capăt, până acum, zece generaţii de elevi. A avut o singură întrerupere în carieră, determinată de perioada în care a abandonat şcoala pentru a-şi satisface stagiul militar. Originar din judeţul Alba, a crescut având în minte “Dascălul” şi “Dăscăliţa” lui Octavian Goga, care l-au determinat să se îndrepte spre cariera didactică şi care i-au fost modele toată viaţa. Cariera la catedră şi-a început-o la Oţeleni, în judeţul Iaşi, de unde s-a transferat, apoi, în 1990, la şcoala care astăzi se numeşte “Carol I”, din cartierul Nicolae Bălcescu.
“Când am absolvit şcoala pedagogică, primeam repartiţie ministerială. Nu cunoşteam judeţul Iaşi sau Neamţ, am ales şcoala Oţeleni pentru că acolo erau posturi mai multe, ceea ce însemna pentru mine că era o şcoală mare, care asigura stabilitate. Nu mi-a plăcut niciodată să mă mut dintr-o şcoală în alta. Am avut posibilitatea, de multe ori, de a mă transfera la o şcoală din centrul oraşului, dar nu acesta mi-a fost scopul carierei”, spune Ioan Vâtcă.
Adaptarea la tehnologie, cea mai mare provocare
Învăţător cu gradul didactic I, metodist, membru în Consiliul Consultativ pentru învăţământul primar, responsabil de cerc pedagogic, învăţătorul Ioan Vâtcă crede că, în cei 42 de ani, nu doar i-a învăţat pe alţii, ci a învăţat şi s-a adaptat la cerinţele sistemului şi la aşteptările elevilor în fiecare zi. Numai în anul şcolar trecut a participat la trei proiecte naţionale, nouă simpozioane regionale, naţionale şi internaţionale şi a semnat numeroase articole în publicaţiile de specialitate.
“Consider că întotdeauna trebuie să fii racordat la noutăţi. Cred că elevii mei sunt printre foarte puţinii care studiază ca opţional disciplina «Calculatorul, prietenul meu». Sunt deja la a treia promoţie cu acest opţional, pe care l-am introdus în 2004, în anul în care am avut în şcoală un laborator dotat cu calculatoare. Am ales această disciplină pentru că îi atrage şi pentru că le uşurează munca şi la celelalte discipline. Consider că cea mai mare provocare a activităţii mele a constituit-o tocmai adaptarea la tehnologia informaţiei. Când am descoperit calculatorul, am crezut că îmi va fi imposibil să lucrez. Am realizat, apoi, însă, că atât mie, cât şi copiilor, ne va fi, de fapt, imposibil fără calculator”, spune Ioan Vâtcă.
Învăţătorul bun construieşte viitorul elevului
Atunci când le vine vremea să îşi dea copiii la şcoală, foştii elevi ai lui Ioan Vâtcă îl aleg pe fostul lor învăţător. Gestul lor reprezintă, pentru acesta, cel mai mare premiu pe care l-ar putea obţine, confirmarea că este un învăţător bun şi că întotdeauna s-a ridicat la înălţimea aşteptărilor elevilor săi şi a părinţilor acestora.
“În 42 de ani, sistemul de învăţământ a evoluat foarte mult şi, odată cu acesta, şi rolul învăţătorului. Dacă, în urmă cu 42 de ani, învăţătorul era un fel de dirijor al clasei, acum este mai apropiat de elev, este cel care îl învaţă să gândească, să-şi exprime abilităţile, îl învaţă să înveţe. Calităţile necesare pentru a fi un învăţător bun au rămas, însă, aceleaşi. Un învăţător bun trebuie să fie bun la matematică, bun la limba română şi la toate celelalte dicipline din orar şi, mai presus de toate, să aibă tact pedagogic. Să aibă abilitatea de a înţelege elevii, de a fi corect atât când apreciază, cât şi atunci când îi pedepseşte pe elevi, să fie sever în mod moderat, să ştie să ierte greşelile, să fie creativ, afectiv, ingenios şi, mai ales, responsabil, pentru că învăţătorului îi revine o parte din responsabilitatea de a forma personalitatea copilului care va fi adultul de mai târziu. Învăţătorul pune fundamentul pe care se construieşte, apoi, viitorul copilului. Și nu este mulţumire mai mare decât să-l vezi obţinând rezultate frumoase, începând cu cele de la testele şi concursurile din şcoală, la care se adaugă reuşitele din liceu şi din facultate”, spune “Domnul Trandafir” de la Școala “Carol I”.

Comentarii

Mierea de albine naturala, beneficii si sfaturi in consum.

  Mierea de albine naturala beneficii esentiale asupra starii de bine a organismului !

      Mierea are beneficii remarcabile asupra sistemului imunitar, datorita continutului ei bogat in vitamine fortifica sistemul natural de aparare, care este raspunzator de contractarea microbilor si indepartarea acestora din organism in caz de infectie, reduce inflamatile si scade febra.
Este indicat sa consumam in fiecare dimineata miere de albine pe stomacul gol, pentru a preveni hipertensiunea arteriala, infarctul miocardic si multe alte afectiuni care ne tulbura bunul mers al vietii.

Link continuare : mierea de albine naturala, beneficii si faturi in consum.

Buna Dimineata Soare

Intr-o zi, un tata bogat si-a dus copilul sa-si petreaca o noapte la o familie foarte saraca, cu scopul de a-i arata acestuia realitatile vietii oamenilor care nu au bani.
  La intoarcerea acasa, tatal l-a intrebat pe copil despre ceea ce crede in privinta experientei traite, iar acesta i-a spus:
  "Tata, a fost o experienta foarte buna.
   - Am invatat ca noi avem un caine, iar ei au patru caini, noi avem o piscina, iar ei au lacul intreg,
  - Noi avem un acoperis luminos, iar ei au cerul cu stelele si luna,
  - Noi avem o veranda si o gradina frumoase, iar ei au padurea intreaga."
  Tatal sau incremeni la cele auzite, iar fiul incheie: "Iti multumesc, tata, ca mi-ai aratat ce saraci suntem!"
  Gandeste-te un moment si decide:

ESTI BOGAT SAU SARAC?

 

via SoriN

Buna dimineata soare

    

   

 A fost o data ca niciodata, ca de n-ar fi fost, eu astazi n-as mai avea ce sa va povestesc, a fost un Mare lup alb care a cutreierat pamanturile noastre, oriunde trecea impunea respect, iar celelalte animale salbatice se ascundeau din calea lui...

   Cat timp a poposit in codrii si muntii nostri, lupul alb, a adunat toate haitele de lupi care atacau fara incetare asezarile omenesti, animalele domestice, la un moment dat lupul alb s-a impus peste toate haitele fara conducator, iar in razboaiele care au urmat, legenda spune ca lupii atacau impreuna cu dacii si nu de putine ori puneau pe fuga barbarii hotarati sa ne cucereasca pamanturile. 

    Lupul alb era un veritabil conducator, se spune chiar ca Sarmizegetuza n-ar fi cazut fara ajutorul lui, desigur, simple legende, dar care continua sa pastreze in noi, acel spirit stramosesc, de care neamul nostru este atat de mandru.

   Multi spun ca Marele Alb, in perioada stationarii sale pe meleagurile noastre a fost transformat in Sfantul Andrei, de catre Zalmoxis, dar si mai multi dezvolta legenda spunand ca lupul a ramas alaturi de Zeu, pana in momentul cand romanii au reusit sa infranga rezistenta vitejilor geto-daci, cand lupii n-au mai ascultat si au fugit in codrii necunoscuti risipindu-se care-incotro.

   Sigur este doar o simpla legenda, dar fiecare legenda poarta un sambure de adevar.

  Poate tocmai din aceasta cauza ocrotitorul Romaniei este Sfantul Andrei, a fost unul dintre primii purtatori al predicilor lui Isus, venit pe meleagurile noastre pentru a impartasi din invataturile sale si pentru a-I ajuta pe cei slabi. 

   Si cum nimic nu este intamplator, S. Andrei, este celebrat in calendarul ortodox pe 30 noiembrie, adica numai cu o zi inaintea Zilei Nationale.

via Iulisa

Votăm Victor Ponta – preşedintele tuturor românilor! Votăm un preşedinte care construieşte, nu unul care demolează! (P)

Votăm Victor Ponta – preşedintele tuturor românilor! Votăm un preşedinte care construieşte, nu unul care demolează! (P)

14 November

04:00 2014

Printeaza articol Distribuie la prieteni

Ziarul de Roman  0 comentarii

Alegem duminică preşedintele României, preşedintele tuturor românilor.
Alegem un preşedinte care ne uneşte, ne apără interesele, pe ale noastre, ale cetăţenilor, dar mai ales pe ale României.
Alegem un preşedinte cu experienţă în domeniul relaţiilor diplomatice, politice, strategice.
Alegem un preşedinte care ne apără demnitatea şi este, ca fiecare dintre noi, mândru că este român.
Alegem un preşedinte cu reale calităţi de lider, care poate stabili relaţii de cooperare internă şi mai ale externe.
Alegem un preşedinte care a dovedit ca interesele românilor, ale celor mulţi, sunt la fel de importante ca şi ale celor mai puţini.
Alegem un preşedinte pentru care elitele culturale, din domeniul afacerilor sau cel politic sunt la fel de importante ca şi milioanele de agricultori, de muncitori sau români care învaţă sau lucrează în străinătate.
Alegem un preşedinte care ne uneşte, care susţine şi promovează toleranţa.
Alegem un preşedinte care are viziune, ştie care sunt priorităţile românilor, pune pe primul loc bunăstarea oamenilor, nu viitorul său politic sau al acoliţilor.
Votăm Victor Ponta preşedinte pentru ca are toate aceste calităţi, a dovedit că ştie şi poate să răspundă aşteptărilor românilor.
Votăm Victor Ponta preşedinte pentru că a dovedit că-i iubeşte pe români, le respectă interesele şi le apără în faţa instituţiilor statului.
Votăm Victor Ponta preşedinte pentru că a susţinut lupta împotriva coruţiei, a susţinut şi respectat actul de justiţie şi instituţiile abilitate.
Votăm Victor Ponta preşedinte pentru că face echipă cu oameni de stânga şi de dreapta, nu este intolerant, nu instigă la ură, nu discriminează.
Votăm Victor Ponta preşedinte pentru că este la fel de comunist sau bolşevic, la fel de corupt sau coruptibil ca fiecare dintre românii care s-au născut cu cel puţin 30 de ani în urmă. Normele democraţiei exclud acuzaţiile nefondate, neargumentate şi nedovedite, prezumţia de bună credinţă nefiind un monopol al vreunei persoane, grup, alianţă ori partid. Victor Ponta este la fel de bineintenţionat ca oricare om politic din România, doar că Victor Ponta a şi dovedit, ca premier, că ştie şi poate să asigure echilibru, armonie şi bunăstare.
Votez Victor Ponta preşedinte fie şi pentru că este la modă să te declari de dreapta, împotriva social democraţiei, să te aliniezi opiniei celor care sunt mai vocali, dar nu au proiecte şi strategii, au doar declaraţii de intenţie sau preferinţe.
Votez Victor Ponta preşedinte pentru că nu sunt în trend, nu sunt cool şi nu vreau să fac doar impresie publică. Respect alegerea şi preferinţa celor care au alte opţiuni, respect dreptul democratic de a alege fiecare pe cine consideră că îl reprezintă şi reprezintă interesele României, dar cer să-mi fie respectat dreptul de a-l alege pe Victor Ponta preşedinte, ceea ce nu mă declară mai puţin român sau mai puţin patriot sau mai puţin educat.
Votez Victor Ponta preşedinte pentru că este un vot pozitiv, constructiv, nu un vot împotriva a ceva sau cineva. Votăm pentru reconstrucţia României şi bunăstarea românilor, nu votăm pentru a demola.

De ce nu-l votez pe Klaus Iohannis

Nu-l votez pe Klaus Iohannis pentru că România şi românii nu mai au timp să aştepte ca el să înveţe să fie preşedinte, al tuturor românilor, pentru binele şi bunăstarea tuturor, nu doar al ardelenilor sau al elitelor sau al celor din diaspora.
Nu-l votez pe Klaus Iohannis pentru că nu are capacitatea de a ne uni şi înfrăţi, de a stimula binele şi bunătatea din fiecare român, nu ura şi dezbinarea.
Nu-l votez pe Klaus Iohannis pentru că este copia palidă a lui Traian Băsescu, cel care a aplicat aceleaşi strategii şi a făcut să sufere milioane de români.
Nu-l votez pe Klaus Iohannis pentru că nu are experienţa şi anvergura unui om politic, nu are o echipă care să fi probat că vrea şi poate asigura stabilitate, dezvoltare, progres şi bunăstare.
Nu-l votez pe Klaus Iohannis pentru că dorinţele şi lozincile nu ţin loc de proiecte pentru România şi pentru toţi românii, oriunde s-ar afla şi oricum s-ar chema.
Nu-l votez pe Klaus Iohannis pentru că nu este suficient să fii neamţ, ori calm, ori normal, ori serios pentru a fi şi un bun preşedinte de ţară.
Nu-l votez pe Klaus Iohannis pentru că nu este suficient ca unii tineri, unii intelectuali, unii artişti ori unii specialişti să-l susţină, altfel normele democraţiei şi egalitate în faţa legii ar fi doar vorbe în vânt.
Nu-l votez pe Klaus Iohannis pentru că nu s-a născut, ca Venus, din spuma mării, nu deţine monopolul adevărului, dreptăţii, al purităţii absolute. Și el, şi cei care stau în spatele lui au trecutul egal cu al câtorva miioane de români care învaţă din mers regulile democraţiei şi ale economiei de piaţă.
Nu-l votez pe Klaus Iohannis pentru că cei dovediţi corupţi din apropierea sa nu sunt mai puţin vinovaţi decât alţi corupţi.
Nu-l votez pe Klaus Iohannis pentru că poate fi un bun primar, un corect şi exigent profesor, un politician cu bune intenţii la începutul carierei, dar nu are experienţa şi anvergura înaltei funcţii de preşedinte al României, pentru care se mai cere abilitate, mobilitate intelectuală, prezenţă de spirit, cultură politică, economică, diplomatică, toleranţă, iubire de ţară şi de popor, dăruire, consecvenţă, adică tot ceea ce este Victor Ponta şi nu poate fi Klaus Iohannis.

Comentarii