Mars nationalist de Ziua Drapelului
Membrii Noii Drepte din Târgu Mureş vor organiza miercuri, 26 iunie, un marş dedicat Zilei Drapelului, unul din cele mai importante simboluri identitare ale Naţiunii Române. Acţiunea va porni de la ora 18.00 din Parcul Eroilor Români din localitate.
Ziua Drapelului Naţional este marcată an de an în 26 iunie, fiind consfinţită prin Legea nr. 96/1998. Drapelul Naţional a fost decretat pentru prima oară ca simbol naţional de Guvernul revoluţionar provizoriu din Ţara Românească la 14/26 iunie 1848, având înscrisă pe el deviza “Dreptate, Frăţie”.
El nu a suferit transformări majore de-a lungul istoriei. Doar distribuţia culorilor (în materie de proporţie şi poziţie) s-a schimbat într-o anumită măsură, fiind egalizată după Revoluţia de la 1848, când, sub impactul spiritului revoluţionar francez, multe dintre statele Europei au adoptat ca drapel naţional steagul standard cu trei culori. Cele trei culori de pe Drapelul românesc pot fi identificate pe steaguri datând din vremea lui Mihai Viteazul şi chiar Ştefan cel Mare. Sursa: FrontPress.ro

Tineri naţionalişti şi veterani ai celui de al Doilea Război Mondial au mărşăluit sâmbătă pe străzile din Riga, capitala Letoniei, în memoria voluntarilor Waffen SS care au luptat alături de camarazii lor din alianţa paneuropeană, condusă de Germania, împotriva Uniunii Sovietice.
Legiunea Letonă a fost o unitate Waffen SS care a cuprins peste 80.000 de voluntari şi soldaţi în termen, care au pornit la luptă pentru recâştigarea independenţei naţionale, după ce Uniunea Sovietică a ocupat statele baltice în 1940. A fost printre ultimele unităţi militare ale Axei care au capitulat în primăvara anului 1945. Alţi 23.000 de letoni au luptat alături de germani ca soldaţi auxiliari ai Wermachtului. După ce armatele europene, conduse de cel de al Treilea Reich, au invadat gigantul comunist, soldaţii Axei au fost primiţi ca eliberatori de letoni. Cu puţin timp înainte de a ajunge trupele germane în Letonia, peste 15.000 de cetăţeni au fost deportaţi în Siberia din ordinul lui Stalin.






Aproximativ 250 de tineri au participat duminică la un marş împotriva infracţionalităţii ţigăneşti, desfăşurat în oraşul Kosice din Slovakia. Acţiunea, organizată de naţionaliştii de la 








Naţionaliştii cehi au urmat 








Peste
30.000 de naţionalişti greci, după unele surse chiar 50.000, au
mărşăluit sâmbătă pe străzile Atenei la chemarea partidului
radical Zorii Aurii. Scopul principal a fost comemorarea celor trei
generali greci morţi în urma conflictului cu Turcia din 1996.
Participanţii la acţiune au purtat torţe şi au fluturat drapele
naţionale, steaguri ortodoxe sau cu crucea celtică şi au scandat lozinci
patriotice, împotriva imigrației ilegale și a aderării Turciei la
Uniunea Europeană.
În
urmă cu 17 ani, în luna ianuarie a anului 1996, o criză
politico-militară a izbucnit între Turcia şi Grecia, două state membre
NATO. Atunci mărul discordiei nu a fost insula divizată a Ciprului ci
stâncilie nelocuite Imia din estul Mării Egee. Totul a început din cauza
unui incident provocat de câţiva jurnalişti turci care au înlocuit
steagul Greciei cu cel al statului musulman. Gestul provocator a fost
inspirat de un altul, petrecut cu doar o lună în urmă, la sfârşitul
anului 1995, când un vas turc a eşuat pe una dintre stâncile Imia iar
căpitanul nu a acceptat în primă fază să fie salvat de paza de coastă
elenă, în a cărei jurisdicţie se află teritoriul disputat.
Marina
greacă a înlocuit apoi din nou steagul cu semilună cu drapelul
naţional, gestul stârnind reacţii dure la Ankara. Trupele speciale
turceşti şi elene au debarcat atunci pe insule şi navele militare ale
celor două ţări se aflau în alertă maximă. În acest context, un
elicopter grecesc s-a deplasat să inspecteze zona şi a fost doborât de
turci. Cei trei ofiţeri aflaţi la bord au decedat.
Partidul



În ciuda ninsorii şi a frigului, câteva sute de membri şi simpatizanţi ai partidului radical Jobbik au participat sâmbătă la un marş împotriva infracţionalităţii ţigăneşti, desfăşurat în orăşelul Szigethalom. Acţiunea de protest s-a dorit o reacţie a comunităţii împotriva unui atac al unui grup format din circa 40 de ţigani contra a doi tineri unguri, aceştia din urmă suferind plăgi prin înjunghiere. Incidentul a avut loc în noaptea de revelion iar poliţia a reţinut până în momentul de faţă doar doi dintre atacatori.




