Foto Mihai Eminescu (15 ian.185o-l5 iun.1889).
"Înălţat până la geniu, coborât până la mizerie şi nebunie, poet universal, profet, gânditor social şi politic, minte împodobită cu toate darurile spirituale, suflet îmbogăţit cu toate durerile abstracte, Eminescu ne poate acoperi cu personalitatea lui genială şi reprezenta în faţa umanităţii, cu specificul nostru etnic, potenţat până la universal.
NU UITATI, EMINESCU A MURIT CINTIND " DESTEAPTA-TE ROMANE"
Cata dreptate avea Eminescu. Se zice ca poetul nostru national M.Eminescu nu suferea deloc, pisicile femele si avea un adevarat cult pentru motani. Cu al 6-lea lui simt spunea ca, pisicile sint ca femeile(avea o premonitie), rele si traiesc numai pentru ele. Pe cind motanii sint ca barbatii, buni, blinzi si putin naivi. Dar revenind la experienta lui Eminescu, vis a vis de felul de a fi al femeilor birfitoare, caci citind, felul cum a fost dus la balamuc, Ospiciul Sutu in camasa de forta, pur si simplu mi-a facut rau.Stiam ca birfitoarea Eleonora Slavici, a doua sotie a lui Ioan Slavici(l848-l925) a fost la baza eliniminarii din viata, a poetului nostru drag M. Eminescu. Ea a lansat in tot Bucurestiul, tot timpul birfe despre Eminescu, ca este nebun, ca vorbeste singur pe strada, ca umbla jegos si zdrentaros si ca trebuie dus neaparat la balamuc. Si aceasta perfida femeie birfitoare, si-a atins scopul, influentindu-l si pe Titu Maiorescu incit, Eminescu a fost vinat ore in sir, pitindu-se in baia publica, sub dusul rece ca ghiata si fugarit in pelea goala, pina la urma prins in camasa de forta, el opunind tot timpul o rezistenta indirjita si zgomotoasa. Saracul a vrut sa se poata apara, dar de gura femeilor, nu ai cum sa scapi decit mort. Acuzarea asta grava a Eleonorei Slavici, ca Eminescu este de balamuc, a fortat uciderea lui de un alt nebun, care ia dat cu un bolovan in cap. Chiar daca era recunoscut de atunci, ca cel mai mare poet al romanilor si cel mare mare publicist politic, la aceea data(neintrecut pina acum, parerea mea), totusi nu a avut scapare din gura birfitoarei.Chiar daca ar fi fost adevarat, nu trebuia bagat cu nebunii periculosi la un loc, cred ca se gasea o rezerva sa fie aparat si sa-i fie crutata viata.ULTIMELE LUI CUVINTE AU FOST LUATE IN DERIDERE CA, FIIND SPUSE DE UN NEBUN, DAR ASTAZI NE DEMONSTREAZA CA A FOST ULTIMA RABUFNIRE A GENIULUI SAU CARE LUPTA CU ULTIMELE PUTERI CONTRA PROSTIEI. Pur si simplu recitind acest episod mi-a facut rau. Dar vedeti ca Eminescu, cu inteligenta lui iesita din comun,nu s-a inselat in privinta femeilor proaste si birfitoare. Dar stiti ce se zice, ca si la puscarie gardienele sint, mai rele decit gardienii. Dar poate rautatea Eleonoerei avea corespondent, in sotul ei Ioan Slavici care era un antisemit feroce, scriind intr-o lucrare ca," evreii sint o boala si trebuiesc aruncati in Dunare". Vedeti ce gindea autorul romanului Mara? Moara cu noroc?Nimeni nu e perfect.
"Înălţat până la geniu, coborât până la mizerie şi nebunie, poet universal, profet, gânditor social şi politic, minte împodobită cu toate darurile spirituale, suflet îmbogăţit cu toate durerile abstracte, Eminescu ne poate acoperi cu personalitatea lui genială şi reprezenta în faţa umanităţii, cu specificul nostru etnic, potenţat până la universal.
NU UITATI, EMINESCU A MURIT CINTIND " DESTEAPTA-TE ROMANE"
Cata dreptate avea Eminescu. Se zice ca poetul nostru national M.Eminescu nu suferea deloc, pisicile femele si avea un adevarat cult pentru motani. Cu al 6-lea lui simt spunea ca, pisicile sint ca femeile(avea o premonitie), rele si traiesc numai pentru ele. Pe cind motanii sint ca barbatii, buni, blinzi si putin naivi. Dar revenind la experienta lui Eminescu, vis a vis de felul de a fi al femeilor birfitoare, caci citind, felul cum a fost dus la balamuc, Ospiciul Sutu in camasa de forta, pur si simplu mi-a facut rau.Stiam ca birfitoarea Eleonora Slavici, a doua sotie a lui Ioan Slavici(l848-l925) a fost la baza eliniminarii din viata, a poetului nostru drag M. Eminescu. Ea a lansat in tot Bucurestiul, tot timpul birfe despre Eminescu, ca este nebun, ca vorbeste singur pe strada, ca umbla jegos si zdrentaros si ca trebuie dus neaparat la balamuc. Si aceasta perfida femeie birfitoare, si-a atins scopul, influentindu-l si pe Titu Maiorescu incit, Eminescu a fost vinat ore in sir, pitindu-se in baia publica, sub dusul rece ca ghiata si fugarit in pelea goala, pina la urma prins in camasa de forta, el opunind tot timpul o rezistenta indirjita si zgomotoasa. Saracul a vrut sa se poata apara, dar de gura femeilor, nu ai cum sa scapi decit mort. Acuzarea asta grava a Eleonorei Slavici, ca Eminescu este de balamuc, a fortat uciderea lui de un alt nebun, care ia dat cu un bolovan in cap. Chiar daca era recunoscut de atunci, ca cel mai mare poet al romanilor si cel mare mare publicist politic, la aceea data(neintrecut pina acum, parerea mea), totusi nu a avut scapare din gura birfitoarei.Chiar daca ar fi fost adevarat, nu trebuia bagat cu nebunii periculosi la un loc, cred ca se gasea o rezerva sa fie aparat si sa-i fie crutata viata.ULTIMELE LUI CUVINTE AU FOST LUATE IN DERIDERE CA, FIIND SPUSE DE UN NEBUN, DAR ASTAZI NE DEMONSTREAZA CA A FOST ULTIMA RABUFNIRE A GENIULUI SAU CARE LUPTA CU ULTIMELE PUTERI CONTRA PROSTIEI. Pur si simplu recitind acest episod mi-a facut rau. Dar vedeti ca Eminescu, cu inteligenta lui iesita din comun,nu s-a inselat in privinta femeilor proaste si birfitoare. Dar stiti ce se zice, ca si la puscarie gardienele sint, mai rele decit gardienii. Dar poate rautatea Eleonoerei avea corespondent, in sotul ei Ioan Slavici care era un antisemit feroce, scriind intr-o lucrare ca," evreii sint o boala si trebuiesc aruncati in Dunare". Vedeti ce gindea autorul romanului Mara? Moara cu noroc?Nimeni nu e perfect.
P.S. Sint de acord ca un complot (nu intru in amanunte), a pus la cale uciderea lui Eminescu, dar aceasta crima s-a facut cu ajutorul unei birfitoare de profesie, ea a fost chibritul scaparat, cu gura ei spurcata.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu