Legea puritatii berii

autor: FrontPress 03.11.2012

Majoritatea celor care au băut vreodată o bere au auzit, la un moment dat, despre „legea germană a purităţii berii”. Pasionaţii au remarcat cu siguranţă că pe etichetele berilor germane se regăseşte fraza „Gebraut nach dem deutschen Reinheitsgebot”, ce garantează că băutura a fost preparată în conformitate cu această lege. În ultimii ani, Reinheitsgebot, aşa cum îi spun germanii, a ajuns să reprezinte o etichetă ce garantează calitatea celei mai populare băuturi alcoolice din lume, fiind adoptată de-a lungul globului. Puţini ştiu, însă, povestea celei mai vechi legi aflate încă în vigoare în Germania, care desemnează totodată cel mai vechi standard alimentar stabilit vreodată.

O lege veche de jumătate de mileniu

Povestea „legii purităţii berii” începe în Bavaria acum aproape 500 de ani, pe data de 23 aprilie 1516, când conducătorii acestei regiuni de la acea vreme, ducele Wilhelm al IV-lea şi ducele Ludwig al X-lea, au emis la această dată un decret ducal ce avea să facă istorie, fiind cunoscut astăzi sub numele de Reinheitsgebot.

Decretul reglementa pentru prima dată modul în care berea putea fi comercializată în Bavaria. Pentru a-i garanta calitatea, cei doi duci au stabilit că singurele ingrediente care puteau fi folosite pentru a produce berea vândută în oraşe şi pieţe erau orzul, hameiul şi apa, urmând ca orice bere care nu respecta acest decret să fie confiscată de autorităţi. De asemenea, legea stabilea preţul maxim cu care putea fi vândută berea (vara, când cererea era mai mare, preţul era de asemenea mai piperat).

Dacă acum legea este cunoscută mai ales pentru ideea de „puritate”, intenţia conducătorilor bavarezi de la acea vreme nu era neapărat aceasta. De altfel, cuvântul „reinheit”, ce înseamnă puritate în limba germană, nu apare nicăieri în textul original, acesta fiind pentru prima dată folosit în textele legale germane în jurul anului 1918.

Istoricii au ajuns la concluzia că, prin această lege, conducătorii bavarezi erau mai degrabă îngrijoraţi de soarta pâinii decât de cea a berii. Deoarece berea nu mai putea fi produsă din alte cereale în afara orzului, acest lucru oferea producătorilor de pâine un monopol de facto asupra grâului şi secarei.

De ce a fost creată legea purităţii berii?

„Pur şi simplu, autorităţile doreau ca oamenii să nu utilizeze cereale preţioase pentru a produce bere. Prin acest decret se asigurau că producătorii de bere nu intrau pe teritoriul brutarilor”, a explicat istoricul Maureen Ogle într-o declaraţie acordată revistei Wired.

Pentru conducătorii Bavariei de la acea vreme era esenţial ca populaţia să poată obţine pâine ieftină chiar şi în momentele de criză, pentru a evita apariţia revoltelor populare. Dacă producătorii de bere nu mai concurau brutarii pentru grâu şi secară, preţul acestor cereale scădea, ceea ce făcea mai puţin probabil tumultul social.

Totodată, decretul ducal a dus la creşterea calităţii berii, deoarece mulţi berari foloseau anterior diferite ingrediente nocive pentru a-şi creşte profitul. De asemenea, înainte ca hameiul să fie adoptat în întreaga Europă pentru producerea berii, mulţi berari foloseau plante narcotice precum măselariţa şi mătrăguna. Prin limitarea ingredientelor berii, autorităţile eliminau un factor de risc pentru sănătatea populaţiei.

Decretul avea să se dovedească un succes fără precedent, permiţând berii din Bavaria să ajungă una dintre cele mai bune din lume. Berarii au recunoscut importanţa pe care această lege a jucat-o în dezvoltarea industriei bavareze a berii, astfel că regulile stabilite de ducii bavarezi au început, cu timpul, să fie aplicate şi în alte regiuni din Germania.

Reinheitsgebot a devenit legea întregii Germanii în 1918, atunci când s-a format Republica de la Weimar. Deşi berarii din celelalte regiuni nu doreau adoptarea acestei legi, Bavaria a anunţat că nu va accepta să fie parte a noului stat decât dacă regulile purităţii berii se vor aplica pe întregul teritoriu al ţării, astfel că dorinţa bavarezilor a fost pusă în practică sub numele cunoscut astăzi – Reinheitsgebot.

Legea a rămas în vigoare în cea mai mare parte a secolului al XX-lea, însă Curtea Europeană de Justiţie a decis în 1987 că Reinheitsgebot reprezintă o formă de protecţionism, astfel că a eliminat barierele de comerţ şi a permis ca în Germania să fie importate beri care nu respectă această lege.

Autorităţile continuă să aplice această lege în cazul berilor produse în Germania, legea purităţii berii fiind o parte a codului fiscal adoptat în Germania în 1993. Berarii germani continuă să fie fideli acestor reguli străvechi, etichetele şi reclamele ce promovează berile nemţeşti subliniind puritatea berilor, calitate apreciată de cei mai mulţi dintre iubitorii berii din Germania.

Legea purităţii berii este atât de apreciată în Germania, încât în 2011 un grup de berari, politicieni şi alţi membri importanţi ai societăţii a cerut includerea Reinheitsgebot pe lista Patrimoniului Cultural Intangibil al Umanităţii, stabilită de UNESCO (pe care se regăsesc două tradiţii româneşti, cea a căluşarilor şi a doinei).

„Această lege veche de aproape 500 de ani reprezintă una dintre cele mai vechi reglementări a alimentelor din lume. Pentru foarte mult timp, ea a oferit consumatorilor garanţia că vor beneficia de un produs absolut pur, gustos şi de o calitate înaltă. Berea este şi va continua să fie băutura naţională a Germaniei”, a anunţat la acea vreme Institutul German pentru Puritatea Berii.

Chiar dacă UNESCO nu a inclus până acum Reinheitsgebot pe lista Patrimoniului intangibil, această lege continuă să reprezinte o influenţă importantă asupra berii din întreaga lume, iar rolul pe care aceasta l-a jucat în istoria acestei populare băuturi merită cunoscut de fiecare persoană ce doreşte să bea o bere preparată din cele mai bune ingrediente. De Marius Comper – Descopera

 

:)))

Sa aveti o zi buna!

 

 

Infractorii cu gulere albe

Infractorii cu gulere albe: BANCHERII si OFITERII serviciilor secrete

autor: FrontPress 02.11.2012

Valul infracţional al gulerelor albe, adică al aşazişilor oameni de afaceri respectabili, este scos încet-încet la lumină. A început cu arestarea lui Horia Ciorcilă şi a lui Claudiu Silaghi, preşedintele respectiv vicepreşedintele Băncii Transilvania, pentru manipularea pieţei de capital şi spălare de bani în 2010. La doar doi ani mai târziu, în iunie 2010, directorul executiv şi directorul adjunct al Băncii Transilvania din Oradea au fost arestaţi pentru favorizarea infractorilor şi abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. Între timp mai auzim de tot felul de funcţionari de bănci care se împrumută din conturile clientilor, sau de funcţionari care pur şi simplu fură banii publici, cum este cazul contabilei ADR Nord Vest, care a furat 3 milioane de euro.

Dar recenta arestare a capilor unor bănci locale depăşeşte orice imaginaţie. Presedintele FNGCIMM Aurel Saramet este implicat într-un dosar de fraude bancare de peste 20 de milioane de euro, alături de interlopi şi vicepreşedinţi de bănci. Claudiu Cercel, vicepreşedintele BRD, a ajuns şi el după gratii alături de alte 30 de persoane, în marea lor majoritate ţigani interlopi conduşi de Daniel Ruse din Călăraşi, dar şi angajaţi din cadrul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri. Dar cel mai interesant personaj din acest dosar este al lui şi Florian Dragoş Diaconescu, general în rezervă DIE/SIE. Analizând toată istoria postdecembristă a României, dăm aproape întotdeauna de foşti oameni ai DIE şi ai Securităţii, sau foşti ofiţeri SRI-DIE care au pus umărul la falimentarea industriei româneşti, la vânzare resurselor naturale şi la realizarea de jocuri de tip piramidal. Sunt convins că această castă de foşti lucrători cu informaţii reprezintă cel mai mare pericol pentru economia şi siguranţa României.

Până la urmă aceste fraude au câteva elemente care trebuiesc desluşite. De ce un personaj ca şi Claudiu Cercel, cu un salar de peste 15.000 de euro pe lună, a participat la această fraudă. Ce porniri hămesite au determinat un vicepreşedinte de bancă să nu se mulţumească cu un salar anual de sute de mii de euro şi s-a asociat cu interlopi şi ţigani pentru a-şi frauda propriul angajator. Ce este mai curios este cum a permis sistemul bancar să ajungă în vârf un infractor, cum toate procesele şi procedurile din cadrul BRD au permis ca un hoţ să fure direct din banii băncii, cu o metodă inventată de nişte interlopi din Călăraşi, şi nu de către George Soroş sau Bernie Maddoff. Nu, ci nişte ţigani din Olteniţa, susţinuţi de un fost general SIE, de preşedintele FNGCIMM, au pus la punct un sistem prin care au reuşit să fure 22 de milioane de euro de la bănci. Nu că le-aş plânge de milă băncilor, dar este doar o altă confirmare că sistemul bancar din România este condus şi monitorizat de către nişte incompetenţi şi nişte nulităţi. Şi o nulitate şi mai mare veghează de la BNR, blocând creditările când trebuie deblocate şi lovind în LEU când trebuie ajutat.

Şi de parcă lumea s-a tâmpit de tot, Banca Transilvania a ajuns să îşi lepede şi ultima brumă de bun simţ, după ce Marius Nicoară, fondator al BT, a ajuns Preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj. În cadrul ultimei şedinţe de Consiliu Judeţean, consilierul judeţean Horaţiu Catarig a spus că din informaţiile sale, BT plăteşte pentru bancomatul instalat în partea exterioară a clădirii în care funcţionează sediul Consiliului Judeţean, o chirie lunară de 50 de bani. Restul băncilor sunt nevoite să plătească pentru un bancomat în oraş, mii de euro chirie lunară, aplicată pe mentru pătrat ocupat, şi asta fără să beneficieze de o asemenea locaţie privilegiată. Nu ştiu dacă acest lucru e adevărat, dar se pare că pagubele făcute de preşedinţii şi directorii BT arestaţi în ultimii doi ani trebuiesc recuperate prin chirii simbolice, făcute cadou de Marius Nicoară. Sau prin spălări de imagine penibile, crosuri, campanii pseudo-umanitare sau închirieri de biciclete eco.

Şi la final, o scurtă istorie penală a dragilor noastre bănci:

- Maria Vereha, angajată a CEC, a fost trimisă în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava deoarece în perioada 2005-2010,pentru că furat 600.000 de lei din conturile clienţilor. Aceasta a fost condamnată la 3 ani cu suspendare.

- 7 iunie 2010: Ana Lucia Pojoca şi Mircea Romeo Oanţă, directori ai BT Oradea sunt arestati de favorizarea infractorilor şi abuz în serviciu contra intereselor persoanelor.

- septembrie 2011: Angajata sucursalei Băncii Transilvania, Mirela Perţe a fost arestată preventiv pentru 29 de zile sub acuzaţiile de înşelăciune şi fals informatic. Angajata sucursalei a sustras din conturile mai multor clienţi sume de bani importante.

Avocatul apărării a declarat în faţa magistraţilor că situaţia Mirelei Perţe a fost o consecinţă a mediului favorizant pentru infracţiuni în care lucra. Pe scurt, avocatul susţine că în agenţia din Mihai Viteazul toţi angajaţii făceau ce vroiau, iar controalele superficiale le-au „permis” furturile.(www.ftr.ro) De George Bara – NapocaNews

Un partid NEOLEGIONAR

Un partid NEOLEGIONAR boicoteaza alegerile si ataca legislatia electorala abuziva

autor: FrontPress 02.11.2012

Partidul „Totul pentru Țară” apreciază că situaţia socială, politică şi economică a ţării s-a degradat în cel mai grav mod în ultima perioadă şi a încercat să ofere o alternativă de devotament pentru interesele neamului şi de redobândire a mândriei şi demnităţii naţionale pentru poporul român.

Din păcate, partidele care s-au perindat la conducerea ţării în ultimii 20 de ani au creat un sistem politic abuziv şi exclusivist, reducând la minimum şansele de apariţie a unor noi personalităţi politice capabile să contribuie la scoaterea ţării din criza economică şi socială de care aceste partide sunt în cea mai mare parte direct responsabile prin corupţia şi incompetenţa care au fost aduse la rang de politici de stat.

Acești politiceni lipsiți de Dumnezeu și de orice fel de scrupule au creat o legislație abuzivă menită să le apere nelimitat interesele și să elimine din ecuația politică orice competitor care ar putea vreodată să constituie o alternativă la sistemul lor corupt și antinațional.

În condiţiile în care partidele parlamentare beneficiază de o subvenţie substanţială din partea statului, prevederile actualei legi a alegerilor parlamentare sunt profund neconstituționale și discriminatorii, deoarece condiționează depunerea candidaturilor de plata unor garanții excesive, bani care nu se restituie decât în condiții greu de îndeplinit. Concret, candidatura în fiecare colegiu este condiţionată de depunerea a câte 3600 lei, în condiţiile în care a depune liste complete însemană 425 de colegii uninominale.

Acest gen de prevederi abuzive încalcă dreptul de a fi ales al cetățeanului, asa cum este garantat de Constituția României şi pot constitui germenii unui nou regim totalitar.

Consecvenți principiilor statului de drept, pentru care întemeietorii Partidului “Totul pentru Țară”, legionarii luptători în rezistența anticomunistă au militat permanent, condamnăm lipsa de competiţie politică reală a actualelor alegeri parlamentare și cerem membrilor și simpatizanților TPT să nu participle la acest scrutin pe care îl considerăm nedemocratic.

De asemenea, anunțăm pe această cale că vom iniţia o reformă substanţială a actualei legislaţii electorale, care este profund viciată, prin toate mijloacele juridice şi politice, inclusiv prin supunerea controlului de constituţionalitate la Curtea Constituţională a Legii alegerilor parlamentare.

PARTIDUL “TOTUL PENTRU ŢARĂ”

Președinte, Coriolan Baciu

Președinte executiv, Florin Dobrescu

Secretar general, Florian Cristache

Vineri, 02 Noiembrie 2012

 

Zona LIREI

Turcia doreste crearea unei “zone a lirei”, ca alternativa pentru zona euro

autor: FrontPress 02.11.2012

Turcia lansează o dezbatere privind posibilitatea înființării unei „zone a lirei”, o uniune monetară care să rivalizeze cu zona euro, informează postul de televiziune B1. Ideea aparține premierului Turciei, Recep Tayyip Erdogan, care se adresează țărilor care nu vor să adere la zona euro, notează Wall Street Journal.

Premierul turc a lansat această idee în timpul unei vizite la Berlin, precizând că Turcia ar fi tentată mai degrabă de înființarea unei „zone a lirei”, decât de aderarea la zona euro. Oficialul de la Ankara nu a amintit, însă, care ar fi regulile după care ar putea funcțina o astfel de uniune monetară și nici ce țări ar putea adera la aceasta.

Presa pro-guvernamentală din Turcia a subliniat, odată cu afirmațiile făcute, creșterea economică a țării şi ambiţiile de putere regională. Restul presei turce, precum și analiștii economici, s-au arătat mai puțin încântați de idee.

“Deşi apreciez că oamenii au o viziune despre viitor, nu cred că acest proiect este realist. Teoretic, doar kurzii din nordul Irakului şi Azerbaidjan s-ar putea gândi să se alăture unei zone a lirei, dar chiar şi pentru ei ar fi dificil”, a spus Atilla Yesilada, analist politic la firma de cercetare Global Source Partners, din Istanbul, citat de ziarul Gândul.

Timp de decenii întregi, lira turcească a fost recunoscută pentru volatilitate și hiperinflație iar turcii au plătit milioane de lire pentru alimente de bază ca pâinea sau laptele. Pe de altă parte, Lira s-a apreciat cu 5 la sută faţă de dolar în acest an, după ce a pierdut 20 de procente anul trecut. Sursa: FrontPress.ro