:: Adevarul din spatele âIa de la Basescuâ

Titlu: Adevarul din spatele "Ia de la Basescu"
Autor:: Razvan
Poza: cainele_nu_ia_de_la_Basescu.jpg
Articol: Filmuletul care a rulat pe monitoarele fiecarui roman si care a reusit sa ajunga si la televizor.


Dincolo de comicul nascator de zambete, se ascunde o drama in ochii acelui caine care stie mai bine ca noi de ce nu ia de la Basescu. Departe de a intelege ce a facut sau nu Basescu in politica, pentru acel caine, Basescu are o conotatie mult mai simpla. Ce e mai puternic decat instinctul de foame? Frica de a nu fi lovit sau ranit. Priviti acel caine cum se retrage temator din fata mancarii cu gandul la o posibila lovitura.


Chiar si inflexiunea vocii stapanului dupa ce zice "ia de la basescu" pare sa tradeze ca undeva la inceputul "dresajului" … ZbANG ! ii ardea una peste bot. Cum indraznea sa manance de la Basescu ?! Bineinteles ca Labosh vroia doar sa manance, ce ii pasa bietului animal de lumea noastra plina de mizerii politice. Si defapt, ce treaba trebuie sa aibe animalele cu lumea noastra politica. De ce implicam animalele? In regnul animal suntem singurele fiinte superioare care au abilitatea de a comunica prin limaj verbal si totusi nu suntem in stare sa ne exprimam opiniile politice decat daca ne folosim de un biet caine care stie decat sa schelalaie si sa latre ?!


Ia si de la mama. Ia si de la tata … una peste bot.

http://deceneu789.wordpress.com

Visitor Ip: 79.116.176.189

:: Eziti sa te bazezi pe straini?

Titlu: Eziti sa te bazezi pe straini?
Autor:: Razvan
Poza: busy-sidewalk.jpg
Articol: Multi vor raspunde ca da. Suntem invatati ca prin strain sa intelegem persoana pe care o ignoram si care ne ingora la randul ei.


De cate ori ai vrut sa abordezi un strain si te-ai abtinut? Indiferent de motiv, fie ca vroiai sa afli cat e ceasul, sa il rogi sa inchida geamul in tramvai sau sa iti dea o informatie despre ceva anume. Bagi o scuza pt tine si treci mai departe sau intorci privirea. Ti-e teama de refuz sau de vreo reactie negativa. De exemplu, mai demult in Timisoara, am vrut sa intreb pe o tipa de varsta mijlocie unde se afla strada x si am ramas cu "nu va suparati"-ul in aer. Pur si simplu a trecut mai departe ca si cum nu as fi existat. Din momentul ala ce trebuia sa fac? Sa ma tem de reactiile fiecarui strain in parte? NU !


Sunt oameni si oameni, tineti minte asta. Daca ati abordat pe cineva care v-a taiat tot elanul, nu inseamna ca trebuie sa va descurajati si sa credeti ca toti strainii vor proceda la fel.


Oamenii nu sunt rai, poate au zile proaste, poate sunt cu gandul la problemele lor. Indiferent de ce ai experimentat pana acum, invata-te sa apelezi la oameni cand esti printre straini. Daca tot traiesti intr-o societate, foloseste-te de ea. Iar in cazul in care unii sunt cacati cu ochi, arata-le asta, nu tine in tine si nu iti forma preconceptii care te vor face ezitant la o viitoare interactiune.


Visitor Ip: 79.116.176.189

:: O viata banala, searbada si cenusie

Titlu: O viata banala, searbada si cenusie
Autor:: Odorica Ion
Poza: Neagu Djuvara.JPG
Articol: Asta traiesc eu acum o viata, banala, searbada si cenusie. Parca ar fi o viata, din alta dimensiune. Si vremea asta mohorita ploioasa ca de toamna tirzie, ma impinge la melancolie blegoasa. Inainte vreme demult, demult de tot, in familiile boierilor, mosierilor, sau in familiile din os domnesc cind unul dintre membrii familiei, tinar sau batrin, barbat sau femeie, din cine stie ce motive scapatau( saraceau), poate din cauza unei datorii la carti, (poker), sau in urma unui divort, sau din cauza traiului fara griji(risipa), la Paris, sau altundeva, in concluzie si-au risipit averea, atunci familia toata, cu cit era mai mare cu atit era mai bine, se sfatuiau si luau hotarirea poate chiar nu explicit, sa il gazduiasca fiecare pe rind, cit putea sa stea sau sa-l tina. O luna, 6 luni, un an sau mai mult la fiecare. Avea asigurata casa, masa, era servit fara a plati servitori, avea asigurate toate necesitatile vietii, fara nici o grija, in rind cu toti membrii familiei, !
cind se satura el de ei sau ei de el, atunci se muta la alta ruda cu arme si bagaje, si o lua de la inceput si asa mereu pina cind il lua Dumnezeu. Asta se facea pentru a nu face familia de ris, pentru a nu ajunge in drum, sau la vre-un adapost de noapte. Asa isi protejau reputatia marile familii, de boieri, mosierii sau din vechile familii domnesti. Asa as vrea sa fiu si eu cind ma plictisesc de viata asta cenusie. Daca nu sint mai tinara sa plec in alte tari, sa muncesc si sa schimb mereu decorul, in melancolia mea blegoasa, m-am gindit ca as fi vrut sa fiu in pielea acelor fericiti(nu nenorociti )ai soartei care, fara sa aiba grija zilei de miine aveau o viata variata, fara sa fie plictisitoare in nici un fel. Dar capul sus, pieptul inainte !!!! papapa
http://singurafelina.blogspot.com/

Visitor Ip: 85.186.214.25

:: Dansul pinguinilor portocalii

Titlu: Dansul pinguinilor portocalii
Autor:: http://simioncristian.wordpress.com/2010/06/30/dansul-pinguinilor-portocalii/
Poza:
Articol: Din '89 şi până azi statistica a dovedit că cei mai sârguincioşi votanţi sunt pensionarii. Un pensionar atât timp cât a fost convins asupra unei idei cu siguranţă că va merge la vot. Chiar mai mult, se va bate pentru dreptul său de a vota.

În mare parte, acesta este motivul principal pentru care politicienii alearagă înnebuniţi după voturile lor. Voturi sigure. O masă de manevră de circa 6 milioane de oameni.

Primul care a realizat forţa pensionarilor şi cât de importante sunt voturile acestora a fost Ion Iliescu. Această reţetă a fost adaptată şi prelucrată în zeci de feluri de aproape toţi candidaţii la presedinţie, pavând cu voturi sigure drumul spre câştigarea alegerilor, aproape de fiecare dată.

Mărirea punctului de pensie şi scăderea vârstei de pensionare au fost capetele de afiş din lunga listă cu promisiuni adresate pensionarilor. Pentru a atrage simpatia politică a acestor oameni s-au operat modificări la Legii Pensiilor cu o viteză abracadabrantă.

Motivele pentru care "mai marii noştrii aleşi" ezită în a lua decizii ce defavorizează pensionarii sunt mai mult decât evidente. Diminuarea pensiilor şi creşterea pragului de pensionare reprezintă sinuciderea politică pentru oricare politician, indiferent de notorietatea sa. Cine ar avea curajul să-şi asume o problemă politică atât de fierbinte şi de delicată?

Singurul căruia i se rupe de vuietul norodului este Zeus. Constituţia nu-i mai permite să candideze încă o dată. Sa nu-i dăm idei!

Visitor Ip: 86.35.6.50

:: Bancul de joi

Titlu: Bancul de joi
Autor:: http://simioncristian.wordpress.com/2010/07/01/bancul-de-joi-18/
Poza:
Articol: Moare ţiganul, ajunge în Rai şi se-ntâlneşte cu Ceuşescu.
- Măi ţigane, când a fost mai bine, în vremea mea, sau acum?
- În vremea ta, jupâne, că pă vremea aia politicienii făcea politică, muncitorii lucra, iar ţiganii fura.

Acu' însă… politicienii fură, muncitorii fac politică, si toţi vrea…. să lucrez eu…

Visitor Ip: 86.35.6.50