ROMAIOII - URMASII ROMEI
ROMEII - URMASII ROMEI
RROMII - VIITORII URMASI AI URMASILOR ROMEI
Este foarte adevarat ca prea multe lucruri nu stim despre tracul Burebista, totusi ceva inca se mai stie. Spre exemplu este cunoscut faptul ca Burebista a fost primul s-a ocupat de viitoara vitejie a barbatilor triburilor (dace si trace?) si, deoarece mitul lui Dionisos fusese deja transferat in doua ture, atat grecilor cat si romanilor, a dispus taierea vitei de vie de pe pamanturile strabune. Din pacate a uitat de pruni, dar asta nu i-a impiedicat pe viteji, ca sub comanda hotaratului si maretului lor rege, mai de sila mai de mila, sa-si arda toti butucii de vita de vie. Traumele provocate de dezalcoolizarea fortata si depresia care au urmat i-au indarjit si i-au inrait intr-o masura atat de mare pe daci, incat au izbutit timp de 38 de ani sa-si invinga toti dusmanii naturali si in speciali pe celti care erau mari amatori de bere. Ultima victima care a cazut rapusa de furia si dusmania dacilor, care nu au mai suportat satus quo-ul, a fost insusi Burebista. El insa a avut onoarea sa nu fie asasinat de orice parlit de comati sau taraboste, ci chiar de mana catorva regi daci pe care si-i subordonase. Podgoriile cu care astazi ne mandrim sunt dovada vie a reparatiei istorice care s-a produs, imediat dupa asasinarea lui Burebista. Urmarea o stim cu totii: Dacia mai mititica a lui Decebal, reintrata in granitele ei naturale dupa asasinarea Celtoctonului, a fost supusa rapid in doua razboaie scurte, de catre Imperiul Roman, devenind si mai mica, iar noi romanii, vajnicii urmasi ai marilor si vitejilor barbati daci, mosii si stramosii nostri, inca mai baleiem nehotarati intre tzuica si vin. Si bere - din nefericire pentru traditia ancestrala a vitejilor nostri stramosi. Desigur ca daca la vreo pomana de receptie intamplatoare ne mai pica si oleaca de whiskey, vodca, tequilla, gin, uzo, tescovina, vodca, secarica, slibovita, rachiu, cocartz sau trascau nu refuzam, ca e pacat! Crestinarea urmasilor lui Burebista si alterarea datinilor stramosesti s-a desavarsit in momentul in care, de buna voie si nesiliti de nimeni, dacii, vrednicii urmasi ai Romei amestecati prin transhumante fara precedent cu dacii liberi de peste Carpati si cu toate popoarele migratoare care au avut drum pe aici, au inceput sa-si boteze singuri vinul, dupa moda muscaleasca. Spritzul a facut ca petrecerile sa se lungeasca, timpul dedicat muncii sa se injumatateasca iar vinul sa devina mai spornic. Ca situatia devenise in acel moment intolerabila si intolerabila a ramas pana in ziua de azi, ne-o spune Marele Eminescu, fara echivoc:
"Voi sunteţi urmaşii Romei? Nişte răi şi nişte fameni!
I-e ruşine omenirii să vă zică vouă oameni!
................................................................................
Prea făcurăţi neamul nostru de ruşine şi ocară,
Prea v-aţi bătut joc de limbă, de străbuni şi obicei,
Ca să nu s-arate-odată ce sunteţi - nişte mişei!
Da, câştigul fără muncă, iată singura pornire;
Virtutea? e-o nerozie; Geniul? o nefericire.
Dar lăsaţi măcar strămoşii ca să doarmă-n colb de cronici;
Din trecutul de mărire v-ar privi cel mult ironici.
Cum nu vii tu, Ţepeş doamne, ca punând mâna pe ei,
Să-i împarţi în două cete: în smintiţi şi în mişei,
Şi în două temniţi large cu de-a sila să-i aduni,
Să dai foc la puşcărie şi la casa de nebuni! "
I-e ruşine omenirii să vă zică vouă oameni!
................................................................................
Prea făcurăţi neamul nostru de ruşine şi ocară,
Prea v-aţi bătut joc de limbă, de străbuni şi obicei,
Ca să nu s-arate-odată ce sunteţi - nişte mişei!
Da, câştigul fără muncă, iată singura pornire;
Virtutea? e-o nerozie; Geniul? o nefericire.
Dar lăsaţi măcar strămoşii ca să doarmă-n colb de cronici;
Din trecutul de mărire v-ar privi cel mult ironici.
Cum nu vii tu, Ţepeş doamne, ca punând mâna pe ei,
Să-i împarţi în două cete: în smintiţi şi în mişei,
Şi în două temniţi large cu de-a sila să-i aduni,
Să dai foc la puşcărie şi la casa de nebuni! "
