Prietenia şi virtualul

Sursa imagine

     Mai tot timpul găsim ceea ce căutăm şi în general avem parte de ceea ce vrem dar  dacă nu avem capacitatea să ne menţinem prietenii într-un proiect comun şi dacă nu putem avea capacitatea să îi menţinem aşa cum sunt , să îi acceptăm şi să îi iubim atunci cu siguranţă nu vom avea parte decât de lipsa satisfacţiilor .Ce-ţi spune un prieten este nevoie să iei obiectiv fără preconcepţii care să deformeze pentru că nu întotdeauna un acelaşi subiect ce are  însemnătate pentru tine are şi pentru altul iar atitudinea ce trebuie să o ai este indicat să fie bazată şi pe experienţe proprii dar şi pe ceea ce ai auzit de la alţii.
    Există amiciţie virtuală care rezistă în tăcere la fiecare reîntâlnire la depărtare , persoane care nu se privesc în ochi dar se recunosc după starea pe care o transmit.Nu le vezi surâsul ,lacrimile tristeţea sau nelinistea dar le simţi de fiecare dată .
   Există stări şi sentimente , există înţelegere sau nu , cuvintele se scriu sau nu dar se aud în mintea fiecăruia şi se simte chiar tăcerea pe care e mare lucru s-o înţelegi.Este o mare greşeală să probezi singurătatea pentru ca abia apoi să te simţi vinovat că nu ai fost alături de cei ce se simt singuri sau ei nu au fost lângă tine că nu te-ai bucurat cu ceilalţi la un loc sau ei cu tine.
   De cele mai multe ori ne amăgim confundând amiciţia , recunoştinţa şi interesele comune cu prietenia palpabilă , adevărată , dar nu , aceştia (prietenii) , de fapt sunt rari şi chiar dacă marile prietenii au la bază mici amiciţii , nu oricine se încadrează dar nici nu ştii cine este acela până la proba contrarie.

via SoriN