Atunci când mi-e dor...
Tuturor ne este dor...
Este firesc să ni se facă dor și să ne fie dor...
Dorul este parte din noi... Este uman...
Dorul este o parte din noi care ne cheamă spre acel „ceva” de care ne este dor...
Dorul este o energie benefică. Eu așa îl/ o simt. Este o amintire plăcută formată din imagini, asocieri de imagini și stări, emoții, sentimente, trăiri...
Nu îți poate fi dor de ceva ce nu îți place, deci dorul este ceva bun!
Nu îți poate fi dor de ceva ce nu ai experimentat niciodată. Nu îți poate fi dor de ceva ce nu ai trăit, fie în „realitate”, fie în imaginație.
De câte ori îmi este dor de ceva sau cineva, de o situație sau de un loc, mă transpun în acel moment ca și cum aș fi acolo și atunci. Cu ochii minții, mă vizualizez în acel moment. Implic cât mai mult din ceea ce îmi amintesc, exact ca și cum aș fi atunci și acolo, dar acum și aici. Asta mă ajută să trăiesc din plin, pentru că recreez momentul acela de care îmi este dor.
Nu are sens să (re)trăiesc ceva de care îmi este dor și să nu mă simt bine. Uneori aflu de la persoane cărora le este dor și care îmi mărturisesc că le „doare dorul” sau că „le este dor și doare”. Cum să te doară dorul? Cum să-ți determine o durere? Asta se întâmplă pentru că nu accepți situația în care te afli, pentru că nu ești de acord cu evoluția vieții, pentru că te opui transformării și trecerii timpului. Ai vrea să îngheți timpul și spațiul, să le oprești. Nu se poate.
Eu mă bucur că am „subiecte de dor”, pentru că astfel am subiecte plăcute la care să mă gândesc. Asta înseamnă că am acumulat ceva și că am experiențele trăite deja. Ele sunt parte din mine. Le pot retrăi oricând și asta fac atunci când mi-e dor. Le retrăiesc și le trăiesc din nou și din nou.
Pentru creier nu există diferență între imaginile transmise prin văz (aparatul ocular) și vizualizare (aparatul imaginativ). Creierul primește imaginile, le recepționează, le depozitează și le oferă minții pentru interpretare. Cu mintea decodificăm aceste imagini și le raportăm la coordonatele majore ale lumii în care trăim: timpul și spațiul. Cu mintea, prin asociere, determinăm emoții și reacții la situațiile decodificate.
Să nu te doară dorul, ci să te facă să te simți bine! Educă-ți mintea în direcția asta! Ia-o cu tine și spune-i ce are de făcut.
Continuarea articolului pe http://backtodreams.blogspot.ro. Mulțumesc!
Din ce în ce mai bine!
Petrolul nu se epuizeaza, ci se reface singur!
Invățăm în școală și peste tot în mass media deținută de străini că petrolul este un combustibil fosil care s-a format din descompunerea materiei organice (dinozauri, vietăți marine etc) acu’ nu știu câte milioane de ani.
Au murit animalele, s-au descompus, au intrat în pământ, au stat acolo nu știu cât timp și s-au transformat în petrol. Iar noi, oamenii, exploatăm acum acest petrol, până când se termină. Nemafiind dinozauri morți și alte animale care să se descompună, pac, pac, de pe azi pe mâine…înseamnă că o să rămânem la un moment dat fără petrol. Asta ne spune Sistemul. Și ne tot prezice de zeci de ani că o să rămânem curând fără petrol.
Vă invit astăzi să aflați o altă parte a poveștii, adevărul după părerea mea, și anume că petrolul NU s-a format din materie organică descompusă acum milioane de ani, petrolul NU se epuizează, ci SE PRODUCE CONTINUU ÎN INTERIORUL PĂMÂNTULUI prin procesele fizico/chimice/geologice de la mari adâncimi (magmă + presiune + temperatură + diferite roci etc). Detalii în continuare:
Pe lângă informațiile din articolele / site-urile postate mai jos, am această informație (că petrolul nu se epuizează, ci se formează continuu în adâncul pământului) si de la un inventator (chimist) român care a creat un sistem de transformare a apei în gaz și energie termică într-un mod eficient, pe care l-am văzut personal. Același inventator a demonstrat prin calcule matematice, împreună cu alți oameni de știință, că este o mare țeapă ideea că noi oamenii și activitatea noastră suntem vinovați de încălzirea globală.
9 sept 2012: Zăcămintele de țiței epuizate se refac singure
În ultimele decenii petroliştii au observat un fenomen ciudat, în toată lumea: puţurile de petrol care erau considerate epuizate din cauza exploatării, au început să se umple din nou cu „aur negru”.
Există două teorii despre originea petrolului. Prima este cea organică, sau biogenică, care aparţine savantului rus Mihail Lomonosov.
El a spus că acest combustibil a apărut prin descompunerea, în anumite condiţii, a deşeurilor biologice, de-a lungul milioanelor de ani.
Spre deosebire de Lomonosov, o altă minte luminată, chimistul Dmitri Mendeleev, autorul tabelului periodic al elementelor, credea că petrolul reprezintă nu o substanţă formată în urma putrezirii plantelor şi animalelor ce au trăit cândva pe Terra, ci un material primordial, născut în strafundurile planetei, ce erupe constant către suprafaţa acesteia, precum magma vulcanilor.
În cazul oraşului Groznîi, capitala Ceceniei, lucrurile par chiar mai ciudate. Exploatarea petrolului a început aici în 1897. Până în 1960, când zăcământul a fost considerat epuizat, s-au extras nu mai puţin de 100 milioane tone petrol brut. Spre surprinderea geologilor, în ultimii ani petrolul a început efectiv să ţâşnească din pământ, iar localnicii îl adună cu găleţile.
Continuarea articolului aici:
Psihologul Olga Valyaeva: Părinților, vă rog, nu trăiți doar pentru copii!
Psihologul Olga Valyaeva a scris un articol care e menit să le reamintească părinților că, atunci când aceștia îi dăruiesc copilului dragostea lor, nu trebuie să uite și despre sine, pentru că, în mod contrar, toată incapacitatea de a se iubi pe sine se va transmite la copii, la care se vor adăuga multiple complexe cauzate de către cerințele ridicate ale părinților:
”Vă rog, nu trăiți doar pentru copii! Ei nu doar se pot lipsi de asta, dar asta le e și dăunător. Câte vieți distruse, inimi frânte, nemulțumiri și neînțelegeri! Văd femei care renunță la tot pentru copiii lor. Iar apoi văd acei copii, pentru care acele mame au renunțat la tot. Priveliștea e tristă…
Mama lui Andrei l-a crescut singură. Așa și nu s-a căsătorit, investind tot în el: i-a cumpărat un apartament, i-a plătit studiile. A devenit un bărbat minunat care se bucură de succes în viață. Dar iată că are deja 50 de ani. Niciodată n-a fost căsătorit, nu are copii. Toată viața a încercat să-i întoarcă mamei sale datoria acumulată. Nu s-a primit.
Continuarea articolului il gasiti aici:
Povestea laptopului care a supraviețuit la co cădere din avion
O poveste cu adevarat incredibila a fost publicata de catre cei de la Daily Mail. Un pilot din Africa de Sud si-a pierdut notebook-ul in timp ce se afla in avion la o altitudine de 1000 de picioare (aprox 305 metri).
"Laptopul meu a cazut de la 305 metri inaltime cu o viteza de 200km/h. A cazut dintr-un Sport Cruiser care merge cu viteza de 194.46km/h deasupra pamantului - eram la altitudinea de circuit cand s-a laptopul a cazut din avion pentru ca s-a deschis acoperişul transparent al carlingii. Malopo (fermierul) sustine ca a auzit un un zgomot si a vazut geanta laptopului venind spre el - s-a dat un metru intr-o parte si laptopul a aterizat langa el. Laptopul este in continuare functional desi sistemul de cooling este afectat si geamul de pe trackpad incepe sa cada" a povestit pilotul.
In geanta laptopului era cartea laptopului, licenta de pilot a lui av80r si alte documente cu ajutorul carora Malopo l-a putut contacta pe proprietarul MacBook-ului.
Taxe noi pentru ... românii cu nume de sfinţi !!!
“Peste un milion de români poartă numele arhanghelilor Mihail şi Gavril”, a declarat patriarhul Daniel. “Să nu mai vorbim de cei pe care îi cheamă Ion, Constantin sau Elena. Nici unul dintre ei nu a achitat Bisericii drepturile de autor cuvenite, deşi suntem de 2000 de ani impresarii tuturor sfinţilor din calendar. O taxă modică pe prenume e ceva firesc, la cât s-au jertfit aceştia pentru noi. Din bunăvoinţa Bisericii, cei care poartă mai multe nume de sfinţi vor plăti doar 50% pentru fiecare nume suplimentar.”
“Mă bucur că nu cad sub incidenţa acestui decret”, declară Decebal Popescu, unul dintre puţinii români care nu poartă un prenume biblic. “E suficient că plătesc deja taxa BOR pentru numele de familie care derivă din cuvântul ‘popă’”.
Multumesc, domnisoara Simona Monac!!!
Mi-ati atras atentia, dojenindu-ma dur in public, ca nu "percutez" suficient de bine la solicitarile dumneavoastra. Solicitari de rutina, aparent minore, dar netinand neaparat de rutina profesiei mele. Ati fi putut trece cu usurinta peste aceste scapari. DAR NU!!! Nici macar nu m-ati intrebat de ce mi-a scapat sa dau doua sau trei semnaturi pe un tabel acum 3-4 luni. Doar mi-ati pus in vedere ca, daca se mai repeta, imi puneti calificativul insuficient si imi faceti referat la primar pe motiv de lipsa de consideratie din partea mea. Pentru acest lucru va multumesc, domnisoara Simona Monac!!!
Nu ati tinut cont ca acum trei luni am ramas descoperita intr-una din locatiile in care imi desfasor activitatea, ramanand fara omul din echipa care lucra pana atunci acolo. Nu ar fi fost asta o problema, salariatii au dreptul sa se pensioneze la un moment dat in viata lor profesionala. Sau sa treaca in nefiinta inainte de a se bucura de pensie si de linistea binemeritata dupa o viata de munca. Problema e ca au mai trecut trei luni pana cand un angajat nou si-a intrat pe deplin in paine pe postul du pricina. Trei luni in care un alt om angajat in locatia aflata in imediata vecinatate a preluat printr-un voluntariat impus din afara, fara drept de apel si fara plata, cat se putea de mult din indatoririle de serviciu pe care le presupunea locul de munca respectiv. Nimeni n-a "percutat" prompt si la obiect pentru a angaja mai devreme acea comoara de fata care a fost angajata, spre binele si al ei si al nostru, al tuturora. Si pentru faptul ca n-ati stiut aceste lucruri sau poate ati omis sa le stiti va multumesc din suflet domnisoara Simona Monac!!!
Va multumesc din suflet domnisoara Simona Monac pentru inca un lucru!!! Pentru faptul ca nu stiti ca orasul acesta ar avea nevoie de CINCI medici scolari, medici de medicina generala. Practic, avand doar o colega care este insa medic stomatolog, sunt ca si singura. Fiecare dintre noi doua isi rezolva problemele profesionale in directia sa, fara sa fim legate una de cealalta.
Mi-ati mai sugerat ca daca nu-mi convin conditiile in care lucrez sub obladuirea dumneavoastra imi pot gasi un alt loc de munca,in spital, ca medic de familie sau in domeniul privat. Va multumesc si pentru asta, domnisoara Simona Monac!!! Nu va permiteti luxul de a pierde oameni in conditiile in care exista si asa deficit de personal medico-sanitar. Si nici eu nu vreau sa-mi pierd placerea de a va atrage atentia asupra gafelor pe care le faceti, chiar daca sunteti sefa mea desemnata de primarie.
Ati mai apostrofat un om in varsta care a incercat sa intervina. Poate pentru ca nu e angajatul primariei. Asa cum nici eu nu sunt 100% angajata primariei, atata vreme cat salariul imi este platit din fondurile ministerului si nu din fondurile primariei. Nu ati tinut cont ca respectivul domn a muncit ca profesor timp de 40 de ani si prin mainile sale au trecut mii si mii de elevi cu mult mai mult respect, cu mult mai mult bun simt si cu mult mai multa consideratie decat le puteti avea dumneavoastra. Poate ca ati considerat mereu medicii si profesorii ca fiind inferiori din toate punctele de vedere fata de asistatii sociali pe care ii aveti in grija si sub directa obladuire. Si pentru toate acestea va multumesc, domnisoara Simona Monac!!!
Famous People Painting
Foarte interesant prin conținut.
De un mare ajutor pentru cei cei studiază istorie , biografii , dar și pentru cei care vor să- și mărească bagajul de cunostințe ...
Priveste acest tablou ........
Dați click pe imagine și veți avea versiunea picturii "computerizate".
Acest tablou este cu adevărat remarcabil.
De un mare ajutor pentru cei cei studiază istorie , biografii , dar și pentru cei care vor să- și mărească bagajul de cunostințe ...
Priveste acest tablou ........
Dați click pe imagine și veți avea versiunea picturii "computerizate".
Abonați-vă la:
Postări (Atom)