Se afișează postările cu eticheta bun simt. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta bun simt. Afișați toate postările

Bunele maniere se găsesc și în manuale

Am descoperit un bun Manual de Atitudine în cartea Mihaelei Nicola, "Cu mănuși", pe care o recomand pentru fiecare dintre voi.
Mihaela Nicola ne învață să ne purtăm cu mănuși chiar și în patul conjugal, la serviciu, la biserică, la cumpărături, la plajă, în mașină, în tren, în avion, la coafor, la sala de sport.
Bunul simț nu se va prăfui niciodată, oricât de mult se încăpățânează cei mai mulți dintre noi să calce în picioare bunele maniere. Oricât de mult oamenii consideră că a fi manierat nu este deloc cool. Și nici trendy.
Manualul de atitudine al Mihaelei Nicola, scris într-un stil apropiat cititorului, viu și pastelat, este un bun ghid, care îți stă drept consilier în maniere în situații variate, unde ți se cere să ai o atitudine...cu stil.




Extras din primul capitol al Manualului, "Nevoia de politețe":
Am auzit păreri neșlefuite care așează politețea lângă ipocrizia de a spune lucruri doar de dragul de a încânta orgoliul celorlalți sau de a face lucruri pe care nu simți nevoia să le faci, numai pentru a respecta convențiile și a împlini așteptări. M-am întâlnit și cu revolta unora de a se arăta manierați doar pentru că asta se așteaptă de la ei. A! Și am auzit pe multe voci aria care cântă "Eu sunt directă, spun lucrurilor pe nume, nu simt nevoia sp le cosmetizez. Eu zic că e mai bine să fii sincer decât să te prefaci, doar pentru că a părea politicos". Toate cele de mai sus îmi par sofisme ale unor oameni pentru care respectul, curtoazia, nuanțele și eleganța nu au semnificații prea adânci.

Foto: www.pravaliacucarti.ro

Sarbatorile bunului simt

Spun de la inceput ca, desi sunt ateu (da, chiar sunt!), atunci cand vine Craciunul, eu m-apuc si sarbatoresc. Dar nu sarbatoresc numai Craciunul, ci sarbatoresc toata luna Decembrie, cam de cand vine fratele retard (da, stiu, a zis-o Teo p'asta) al lui Mos Craciun, Mos Nicolae, pana dupa anul nou. Si vad Craciunul asta ca pe un prilej pe care-l au romanii de a-si da o mare palma si sa se trezeasca. Nasterea aia de care se tot vorbeste in Biblie ar trebui perceputa de romanii nostri ca pe un motiv de a face ceva asemanator. Sa se nasca in noi bunul simt, sa se nasca in noi spiritul de bunatate, dorinta de a munci si de a face ceva bun pentru noi, pentru Romania. Vreo cativa ar sari de fund in sus si m-ar apostrofa ca ei au bun simt, au bunatate in suflet si chiar muncesc, dar, s-o demonstreze prin fapte i-as ruga. Altii mi-ar spune ca sarbatoarea cea mai potrivita ar fi Pastele...

[...] fac o mic paranteza neprogramata pentru ca, in timp ce scriam si-mi nascoceam neuronii de cuvinte, in AIMP2 (nu ,,mai'' folosesc Winamp) a inceput sa ruleze "Guess Who - Locul potrivit", o melodie exceptionala lansata de unu' din aia care injura in melodii si care-i indeamna pe copii numai la tigari, alcool, tarfe si droguri... oare? [...]

Revenind totusi, spuneam ca alti oameni mi-ar spune ca cea mai potrivita sarbatoare pentru ideea de la care am plecat eu ar fi Pastele, intrucat atunci, scrie in Biblie ca a murit unu' si a inviat dupa 3 zile. Astora le spun eu ca la noi n-are ce sa invie. Intrucat n-a fost ceva bun vreodata in noi. A fost ceva, dar a fost in trecut, pe vremea cand stramosii nostri faceau lucruri marete pentru tara asta. A fost in ei, nu in noi. Noi doar trandavim si asteptam sa ploua cu de toate din cer.

Parafrazandu-l pe un nene care spera ca poate minti poporu' cu televizoru', as dori sa numesc sarbatorile de iarna "sarbatorile bunului simt", pentru ca, avem nevoie sa se nasca in noi acest bun simt si mai departe, tot ceea ce ne trebuie ca sa scoatem tarisoara asta din mocirla in care am bagat-o noi cu manutele noastre. Stiu ca-s prea visator si ca ma duc prea departe dorindu-mi prea mult, dar, spre deosebire de altii, macar fac ceva, cat ar fi de putin; ma gandesc la ceva. Poate exagerez, poate nu exagerez. Dar te provoc sa-mi argumentezi una din optiunile astea doua, oricare ti s-ar parea tie aia veridica!


P.S.: Ca bonus, ia d'aci:







Cu drag, al vostru, eu!

Sunt Intelectual, lăsați-mă să mor de foame.

Almanahul de Mitocănie Urbană, dat spre vânzare astă vară prin librării și magazine de profil, a adus în vorbă realități cotidiene, în forma unor transpuneri "biologice" ale variilor tipologii care se perindă zilnic pe drumurile noastre și-așa întunecate de gropi și ambuteiaje. Clasa Cocalari cu subclasa Pițipoance, ale căror specii variază de la zonă la zonă, nu pot lipsi nicăieri. Am observat cu durere că în ultima vreme succesul nu mai înseamnă să te afirmi prin masă cerebrală, ci prin masă musculară și de tupeu. Am ajuns de la o țară cu valori în diverse domenii OMENEȘTI, la o țară cu valori în domeniul scuipat semințe-n fața blocului. Ok, ești jmecher cu dublu jm, dacă faci așa, dar nu te lua ca babuinul de un elev de clasa a 12-a care-și bate capul cu primul său examen adevărat din viață, pentru că, crede-mă pe cuvânt, nu duce lipsă de suferință. Elevul ăla de clasa a 12-a are șansa să te pună pe tine să plantezi copaci, dacă vrea, pentru că puterea intelectualului nu constă numai în tocit și în netrăit "viața" superjmecheră cu superdoi de jm pe care o duci tu. Intelectualul trebuie protejat și lăsat în pace, pentru că el te ajută pe tine să scuipi sămânța aia care tocmai a căzut pe jos. Din cauza lui ai mașină, din cauza lui ai gaze în apartament, din cauza lui ai apartament, din cauza lui îți permiți să arăți semnul victoriei c-un singur deget în trafic (pentru că ai 300 de cai și-un măgar și poți să fugi repede fără să te prindă nimeni să-ți taie jmecheria cu doi de jm). Puterea intelectualului este să conducă prin bun simț și prin abilitate, nu prin înjurături și intimidare de doi bani. Iar dacă tu tragi bani de unde prinzi, intelectualul ăla nu o să mai poată să-ți dea ție mașini și case, pentru că nu are ce să mănânce. Așa că, frățioare, renunță măcar puțin la al doilea jm, și arată lumii că poți să dai dovadă de bun simț. Și nu uita, educația e gratis, cel puțin până în clasa a zecea...