
Am ales articolul despre meditatie datorita temei si mai ales a fotografiei. Am avut onoarea in toamna anului trecut, sa-l cunosc pe omul din fotografie, pe Karmapa, aflat la a saptesprezecea reincarnare. El, ca si Dalai Lama este Buddha in viata. Onoarea desigur a fost numai de partea mea pentru ca nu sunt convins ca-si aminteste chipurile celor cateva mii de turisti care i se inclina anual prin fata. Karmapa merita gugalit, are o istorie a reincarnarilor succesive foarte interesanta, el fiind unul dintre cei patru stalpi spirituali in viata, mai precis al compasiunii - Bodhisattva Compasiunii, pe care se sprijina budismul tibetan. Dalai Lama aflat la paisprezecea reincarnare a lui Buddha este principalul, supremul in rang. El e cu capu':)))(mentalul) pe cand Karmapa este cu inima.
"Karmapa se remarca prin calitatile sale deosebite si mai ales prin activitatea sa vasta si continua. Foarte putini maestri s-au manifestat ca activitate a lui Buddha in aceasta lume. Numele de Gyalwa Karmapa indica tocmai faptul ca nu este vorba despre o fiinta obisnuita. Gyalwa inseamna "Buddha", o fiinta trezita deplin, iar in linia Kagyu exista doar doi maestri care au fost numiti astfel, Karmapa insusi si cea de-a doua sa manifestare, Shamarpa. Karmapa inseamna "maestrul activitatii iluminate" sau "maestrul karmei", karma insemnand aici activitate. Karmapa este un asa-numit tulku, incarnarea constienta a unei fiinte, care a ajuns deja la realizare. Dar Karmapa se deosebeste de alti tulku: el este deja total iluminat si este considerat o manifestare a lui Buddha compasiunii iluminate, Ochi Iubitori (in tibetana Cenresi, in sanskrita Avalokiteshvara) si prin urmare cinstit ca un Buddha viu. Aceasta inseamna ca Karmapa nu mai parcurge un drum personal al eliberarii. El vine in aceasta lume din compasiune pura, pentru ca exista fiinte care au nevoie de sprijin si ajutor." http://www.karmapa.ro/

De fapt sunt doi Karmapa


In manastirea Gyoto Tantric de la poalele Dharamshallei unde isi avea resedinta, potrivit rangului si importantei pozitiei sale, Karmapa Lama la fel ca si superiorul sau Dalai Lama, era foarte bine pazit de armata. Verificarea pasapoartelor si abandonarea in custodie a camerelor si obiectelor personale in vederea intalnirii au fost obligatorie. In timp ce asteptam dupa un grup de americani, Lucian ne-a instruit asupra protocolului de intalnire. Nu intru in detalii, nici nu ar fi prea multe, esenta era ca manifestarea respectului sa se petreaca conform traditiei budiste. Desi eram pregatiti sa nu ne aratam surprinderea asupra varstei lui Karmapa, am ramas imresionat de aspectul fizic placut, statura inalta si tinuta demna a tanarului, frumos si armonios alcatuit, a carui pace si echilibru interioare dublate de o voce cu timbru vital placut, de un discurs calm dar totodata ferm, m-au fermecat. Nu pot sa spun daca educatia si antrenamentul la care fusese supus din copilarie, amprenta scolii engleze sau divinitatea fiintei sale sau toate la un loc creau aceasta impresie puternica.
Dupa cuvantarea plina de miez a lui Karmapa au fost puse trei intrebari de catre Gabriela, prietena lui Lucian . V-o redau pe cea mai indrazneata:
-Anul 2012 va aduce modificari esentiale pe Terra?
Raspunsul lui Karmapa a fost intelept de echivoc.
-Omenirea a avut parte de dezastre si suferinta si inca va mai avea.
A urmat apoi o cerere din partea gabrielei care a surprins pe toata lumea, inclusiv pe Karmapa. Pentru el nu era o cerere obisnuita:
-Va rugam sa acceptati sa facem o scurta meditatie impreuna.
Putin descumpanit de aceasta cerere Karmapa a acceptat. Si am facut-o. Nu sunt foarte familiarizat cu tehnica meditatiei, singurele lectii fiind luate de la Lucian, la un curs preliminar de Yoga de numai trei zile, dar am izbutit cred sa meditez pret de cateva minute, asa cum am crezut eu de cuviinta. Imi amintesc ca imi imaginam o lumina alba venind de sus pe care o indreptam cu iubire asupra fiecarui membru al familiei mele pe rand si a prietenilor. Desigur as fi facut-o si pentru voi daca ne-am fi intalnit mai din timp. :) Oricum erati acolo pentru ca dorinta "fie ca toate fiintele din univers sa fie fericite" am spus-o in gand asa cum fusesem invatat. :) Odata acoperirea cu lumina terminata am avut o viziune, de data aceasta neprovocata de gandul meu, in care mi-a aparut un chip de femeie in semiprofil, careia ii siroiau lacrimile pe obraz. Asa s-a incheiat meditatia. La plecare Karmapa ne-a daruit fiecaruia dintre noi cate un plic sigilat care continea cate trei bilute colorate diferit. La ce foloseau bilutele este insa alt subiect.
Pe coridor, la iesire entuziasmat de viziune si cu gandul ca a fost indusa de Karmapa dau sa povestesc uneia din noile amice cunoscute in calatorie, si-o intreb:
-Tu ai avut vreo viziune?
-Da ce crezi ca numai tu ai viziuni ? Si pan'la urma nu e treaba ta! mi-a retezat-o pe un ton oribil si-atunci am observat ca avea figura ravasita si ochii rosii de plans. M-am retras complet uluit de reactia ei nepotrivita, baiguind scuze si m-am adresat lui Lucian si Gabrielei:
-Uite, am avut o viziune in timpul meditatiei si vreau sa stiu daca si voi ati avut.
-Nu ne spune, mi s-a raspuns. Asteapta zece zile si hotarasti apoi daca ar mai trebui sa povestesti.
Dupa zece zile nu am mai deschis discutia cu nici un alt om al grupului si nici in clipa de fata nu stiu daca ceilalti au "vazut" acelasi lucru. Aceasta a fost prima lectie despre implicarea in meditatie si consecintele ei. Cine a pus femeia aceea in viziunea mea, ca am pus-o eu, ca mi-a trimis-o Karmapa sau ca a venit singurica din sala sau de aiurea, nu stiu sa spun. Voi ce parere aveti?